Îți mai aduci aminte de verile copilăriei, când alergai prin parc până îți simțeai obrajii înflăcărați, iar părinții strigau speriați să nu te atingi de apa din frigider? Generații întregi au crescut cu avertismentul că apa rece ca gheața băută la cald îți "taie respirația", îți blochează plămânii sau chiar îți oprește inima.
În spatele acestor panici părintești se ascunde un sâmbure de adevăr medical, dar realitatea este mult mai nuanțată.
Știința modernă explică exact ce reacții în lanț se produc în organism când turnăm un lichid înghețat peste un sistem intern care rulează la temperatură maximă.
Ideea că inima se oprește instantaneu de la un pahar cu apă rece este un mit urban în cazul oamenilor sănătoși. Totuși, corpul resimte un impact izbitor. Când lichidul înghețat atinge spatele gâtului și esofagul, el stimulează puternic nervul vag.
Acest nerv controlează direct ritmul cardiac. În cazuri extrem de rare, o stimulare bruscă prin frig poate provoca o scădere rapidă a pulsului sau aritmii.
Spasmele esofagiene sunt însă mult mai comune. Musculatura netedă a esofagului reacționează violent la temperaturi extreme și se contractă brusc.
Această reacție provoacă acea durere ascuțită în piept pe care mulți o confundă, pe moment, cu o problemă la plămâni sau la inimă. Plămânii nu sunt afectați direct, dar senzația de "rămăși fără aer" apare din cauza contracției reflexe a căilor respiratorii superioare.
Medicii confirmă că riscurile majore apar doar pe un teren deja fragil.
"Există cazuri, dar sunt foarte rare și, de obicei, există și alte afecțiuni medicale care contribuie la apariția problemelor", explică dr. Miruna Ioani, într-un clip postat pe Facebook.
Din punct de vedere al hidratării pure, corpul nostru lucrează după reguli stricte de fizică și biologie. Când bei apă extrem de rece, organismul percepe un atac termic local și trece instantaneu în mod de autoapărare.
"În 2013, s-a realizat un studiu care a arătat că temperatura ideală a apei pentru hidratare este de aproximativ 16°C, adică în jurul temperaturii apei de la robinet. Studiul a demonstrat că persoanele care au consumat apă la această temperatură au beneficiat mai mult de hidratare, au transpirat mai puțin și au urinat mai puțin.
Asta înseamnă că organismul a utilizat apa mai eficient. Pe de altă parte, apa foarte rece produce vasoconstricție, adică vasele de sânge se contractă, iar corpul păstrează mai multă căldură. Dacă bem apă călduță sau un ceai fierbinte, organismul produce vasodilatație și, astfel, crește suprafața prin care corpul poate pierde căldură.
Cam aceasta este, pe scurt și foarte simplificat, explicația științifică din spatele consumului de băuturi reci sau calde pe vreme caniculară, explică dr. Miruna Ioani, într-un clip postat pe Facebook.
Dacă apa cu gheață blochează răcorirea, iar ceaiul fierbinte nu este pe placul oricui când termometrele arată 40°C, care este soluția ideală? Răspunsul vine dintr-un studiu clinic de referință.
Cercetătorii au demonstrat că apa optimă pentru organism nu vine nici din congelator, nici de pe aragaz. În anul 2013, un experiment axat pe consumul de lichide în condiții de efort și căldură a stabilit că temperatura ideală a apei pentru o hidratare eficientă este de aproximativ 16°C. Aceasta coincide, în linii mari, cu temperatura apei de la robinet.
Persoanele care au consumat apă la 16°C în cadrul studiului au reținut lichidele mult mai bine în organism. Acestea au transpirat mai puțin și au urinat mai puțin comparativ cu grupurile care au băut apă extrem de rece sau caldă.
Acest detaliu demonstrează că organismul a utilizat apa mult mai eficient, fără să consume energie suplimentară pentru a-i modifica temperatura în stomac înainte de absorbție.