Mitul aspirinei zilnice: între prevenție și pericol

O pastilă pe zi… poate ucide. Lucrul pe care milioane de oameni îl cred salvator - o doză mică de aspirină luată zilnic "ca să nu faci infarct" - s-ar putea transforma într-o capcană mortală. Medicii avertizează: luată fără indicație clară, aspirina nu previne, ci poate provoca hemoragii grave și chiar accidente vasculare.

Mitul prevenției cu orice preț pune în pericol vieți.

De ani buni, milioane de oameni iau zilnic o doză mică de aspirină, convinși că acest obicei le protejează inima și îi ferește de infarct sau accident vascular cerebral. Reclamele, sfaturile primite "din popor" și chiar unele recomandări medicale contribuie la răspândirea acestei idei. Însă realitatea medicală actuală contrazice ferm acest obicei.

Aspirina nu este un medicament lipsit de riscuri și nu ar trebui luată de rutină, decât în cazuri bine justificate. Tot mai mulți specialiști trag un semnal de alarmă: în lipsa unei indicații clare, "aspirina de zi cu zi" poate face mai mult rău decât bine.

Un mit medical care persistă

În ciuda progresului în educația medicală, ideea că o doză mică de aspirină ar trebui luată zilnic "ca să nu faci un infarct sau un accident vascular cerebral" continuă să circule în rândul publicului larg. Mai îngrijorător este faptul că această convingere este menținută chiar și de unii medici, care recomandă aspirina fără o evaluare riguroasă a riscurilor și beneficiilor.

asp

Citește și

De ce aspirina nu e cea mai bună opțiune după o procedură cardiacă

Ce spune realitatea medicală

Dr. Gabriel Tatu Chițoiu, medic cardiolog, atrage atenția pe pagina sa de Facebook că aspirina nu este un tratament universal preventiv, ba mai mult, poate deveni periculoasă, în special pentru persoanele vârstnice care o iau fără indicație clară. Utilizarea zilnică, fără motiv medical justificat, poate duce la complicații grave, cum ar fi hemoragii gastrointestinale sau cerebrale, mai ales după vârsta de 70 de ani.

"Încă există mitul potrivit căroiua este bine să iei o doză mică de aspirină pentru ca "să nu fac un infarct sau un accident vascular cerebral". Acest mit nu există doar în publicul larg ci chiar în rândul unui grup important de medici acre prescriu aspirină "ca prevenție". În realitate:

-Aspirina NU numai că NU trebuie luată de toată lumea dar poate conduce la hemoragii gasyrointestinale sau cerebrale în special la persoane trecute de 70 de ani și care iau constant aspirină "ca prevenție" deși NU se încadrează în grupa de risc care ar beneficia de pe urma ei", scrie dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, pe pagina sa de Facebook.

Citește și

Aspirina în prevenția cardiovasculară. Studiul ASPREE, reevaluat

Când este aspirina recomandată

1. În prevenția secundară

Aspirina este indicată doar pacienților care au un istoric clar de boală cardiovasculară:

• infarct miocardic anterior
• accident vascular cerebral
• cardiopatie ischemică diagnosticată
• stenturi implantate
• arteriopatie periferică (dureri la mers într-un picior după o anumită distanță)

În aceste cazuri, aspirina ajută la prevenirea unui nou infarct sau AVC și la evitarea complicațiilor bolii arteriale.

2. În prevenția primară - doar la pacienți selectați

Pentru persoanele fără antecedente cardiovasculare, aspirina nu este recomandată de rutină. Ghidurile internaționale sunt clare:

Sub 60 de ani: doar dacă evaluarea riscului cardiovascular este ridicată (peste 10%), dar fără risc major de sângerare.

Peste 70 de ani: nu este indicată, din cauza riscurilor hemoragice.

Prescrierea se face doar după o discuție atentă cu medicul, care evaluează beneficiile versus riscurile pentru fiecare caz.

"Ghidurile internaționale precizează că Aspirina NU este recomandată de rutină pentru prevenirea unui prim infarct.

Această precizare se referă în special la persoane sub 60 de ani la care evaluarea medicului încadrează persoana ca având risc scăzut și la ersoane peste 70 ani) din cauza riscului crescut de hemoragii gastrointestinale sau cerebrale.

Poate fi luată în considerare doar în cazuri selectate (ex: persoane între 40-59 ani cu risc cardiovascular calculat conform scorurilor de risc ale cardiologilor de peste 10%, dar fără risc mare de sângerare), după discuție cu medicul.

Categoric mai eficient și mai sigur decât aspirina pentru prevenirea unui infarct sau a unui AVC este un stil de viață sănătos ceea ce înseamnă:renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale și al colesterolului, ietă sănătoasă (tip mediteranean), activitate fizică regulată, tratarea diabetului sau obezității", scrie dr. Gabriel Tatu Chițoiu, pe pagina sa de Facebook.

Ce ar trebui să facem în schimb?

Adevărata prevenție a infarctului și a AVC nu vine dintr-o pastilă, ci dintr-un stil de viață sănătos:

• renunțarea la fumat
• controlul tensiunii arteriale și al colesterolului
• alimentație echilibrată (preferabil de tip mediteranean)
• activitate fizică regulată
• tratamentul diabetului și al obezității

Aceste măsuri s-au dovedit constant mai eficiente și mai sigure decât aspirina în prevenția bolilor cardiovasculare.