Un nou studiu arată că, pentru adulții tineri, mesajele despre sănătate de la influenceri și chiar de la necunoscuți de pe internet pot deveni mai memorabile decât recomandările primite de la medici, familie sau prieteni.
Tinerii adulți își amintesc uneori ani întregi mesaje despre sănătate văzute o singură dată pe rețelele sociale.
În studiul analizat, influencerii și necunoscuții de pe internet au fost surse ale unor mesaje mai memorabile decât medicii, prietenii sau familia.
Printre recomandările memorate s-au numărat și afirmații discutabile, precum folosirea benzii adezive pentru gură pentru modificarea formei maxilarului sau evitarea uleiurilor din semințe.
Cercetătorii susțin că alfabetizarea digitală în domeniul sănătății trebuie adaptată rețelelor sociale și transmisă inclusiv prin videoclipuri scurte pe TikTok și Instagram.
Internetul a schimbat nu doar modul în care oamenii caută informații despre sănătate, ci și sursa mesajelor pe care ajung să le țină minte.
Un nou studiu publicat în revista Health Communication analizează modul în care tinerii adulți își amintesc mesajele despre sănătate întâlnite pe rețelele sociale. Cercetarea, realizată de Lili R. Romann și colegii săi, indică o schimbare importantă față de teoria tradițională a mesajelor memorabile: informațiile care rămân în minte nu provin neapărat de la oamenii în care avem cea mai mare încredere.
Emily Pfender, conferențiară la Catedra de Comunicare a Universității din Delaware și cercetătoare în cadrul studiului, explică faptul că unele dintre mesajele reținute de participanți proveneau de la influenceri sau chiar de la persoane complet necunoscute.
Mai mult, unii participanți și-au amintit mesajele după mai bine de șase ani, deși le întâlniseră o singură dată.
Teoria mesajelor memorabile pornește, în mod tradițional, de la ideea că anumite mesaje primite de-a lungul vieții rămân puternic întipărite în memorie, în special atunci când provin de la persoane importante și de încredere din cercul nostru social.
Rețelele sociale schimbă însă acest mecanism.
Un mesaj poate apărea în feed fără ca utilizatorul să fi căutat informația și fără să urmărească persoana care o transmite. Poate fi văzut o singură dată, într-un videoclip de câteva secunde, și totuși să devină o idee pe care persoana o păstrează ani întregi.
„Majoritatea nici măcar nu urmăreau respectivul influencer”, explică Pfender. Cu alte cuvinte, o relație anterioară de încredere nu pare să fie necesară pentru ca un mesaj să devină memorabil.
Aici apare una dintre cele mai importante probleme semnalate de cercetători.
Mesajele care au rămas în memoria participanților nu au fost toate recomandări medicale validate. Unele promovau idei prezentate drept soluții generale pentru probleme de sănătate.
Printre exemplele menționate în cercetare se află recomandarea de a folosi bandă adezivă pentru gură pentru a modifica forma maxilarului, consumul a două cești de ceai de mentă pe zi pentru sindromul ovarelor polichistice (PCOS) sau evitarea uleiurilor din semințe.
Faptul că o asemenea informație este memorată nu înseamnă că ea este și demonstrată științific.
Aceasta este una dintre diferențele esențiale dintre memorabilitate și credibilitate. Un mesaj poate fi formulat într-un mod atât de simplu, surprinzător sau convingător încât să fie reținut, fără ca informația din spatele lui să fie suficient de solidă pentru a fundamenta o decizie medicală.
Cercetătorii nu descriu însă rețelele sociale exclusiv ca pe o sursă de informații problematice.
Unele dintre mesajele memorabile analizate promovau autonomia în materie de sănătate și o perspectivă mai largă asupra stării de bine. Printre acestea se numărau ideea de a privi sănătatea într-un mod holistic și de a considera sănătatea mintală o componentă importantă a bunăstării generale.
Așadar, aceeași mecanică prin care un mesaj discutabil poate rămâne în mintea unui utilizator poate face ca și un mesaj util să fie transmis și reținut.
Problema este că, în mediul online, cele două pot apărea unul lângă celălalt.
Una dintre implicațiile cercetării este legată de autoritatea pe care utilizatorii o pot acorda persoanelor întâlnite în mediul online.
Un influencer poate să nu fie medic și poate să nu aibă pregătire medicală, însă modul în care comunică, frecvența cu care apare în feed și felul în care își construiește relația cu publicul îi pot face mesajele foarte ușor de reținut.
Pfender atrage atenția și asupra unui alt aspect: unii creatori de conținut pot avea interese financiare legate de produsele sau serviciile pe care le recomandă.
Astfel, atunci când un utilizator își amintește ani mai târziu un anumit sfat despre sănătate, este important să se întrebe nu doar „Îmi amintesc acest lucru?”, ci și „De unde provine informația și pe ce dovezi se bazează?”
Autorii studiului consideră că răspunsul nu este retragerea oamenilor din spațiul digital, ci creșterea calității informațiilor disponibile acolo.
Pfender susține că sunt necesare intervenții de alfabetizare digitală în domeniul sănătății, adaptate modului în care oamenii consumă conținut în prezent.
Iar forma contează.
În locul unor materiale lungi și greu de urmărit, cercetătoarea consideră că educația pentru sănătate ar trebui să includă conținut scurt, ușor de consumat și distribuit pe platforme precum TikTok și Instagram.
Ea însăși folosește rețelele sociale pentru a comunica rezultatele cercetărilor sale și spune că este nevoie de mai mulți oameni de știință prezenți activ în mediul online.
Pentru că, într-un spațiu în care un videoclip de câteva secunde poate rămâne în memoria cuiva mai mult de șase ani, nu contează doar cine ajunge să vorbească despre sănătate, ci și cine ajunge să fie ținut minte.
Sursa: Lili R. Romann et al., „Memorable Health Messages on Social Media”, Health Communication (2026), DOI: 10.1080/10410236.2026.2714414.
