Un pieptene electric experimental ar putea deschide o nouă direcție în tratamentul cheliei. Dispozitivul folosește impulsuri electrice și molecule terapeutice pentru a acționa direct asupra foliculilor de păr.
Cercetătorii au dezvoltat un dispozitiv experimental numit „Detangle”, care arată și funcționează asemenea unui pieptene.
Acesta combină electrostimularea cu administrarea unor molecule care vizează două mecanisme implicate în alopecia androgenetică.
În experimentele pe șoareci, părul a crescut pe aproape 100% din zona tratată, comparativ cu aproximativ 70% în cazul minoxidilului.
Dispozitivul nu a fost testat încă pe oameni, astfel că eficiența și siguranța sa pentru tratarea cheliei la oameni nu sunt cunoscute.
Căderea părului este o problemă care afectează atât bărbații, cât și femeile, iar găsirea unui tratament eficient rămâne o provocare. De-a lungul timpului au fost încercate numeroase remedii, de la preparate tradiționale până la tratamente moderne precum minoxidilul, finasterida sau transplantul de păr.
Acum, o echipă de cercetători coordonată de specialiști de la Universitatea Beihang din China propune o abordare diferită: un dispozitiv care arată ca un pieptene obișnuit, dar care combină stimularea electrică a pielii cu administrarea unor molecule menite să reactiveze foliculii de păr.
Inovația, numită „Detangle”, este prezentată într-un studiu publicat în revista Nature Communications (2026).
La prima vedere, Detangle nu pare foarte diferit de un pieptene obișnuit. Diferența este dată de dinții săi special concepuți, în care sunt integrați electrozi și compartimente pentru eliberarea moleculelor terapeutice.
Atunci când dispozitivul este trecut peste scalp, acesta generează impulsuri electrice de intensitate redusă. În același timp, dinții ridică ușor pielea, contribuind la formarea unui câmp electric mai puternic în țesut.
Prin această combinație, cercetătorii urmăresc să faciliteze pătrunderea moleculelor terapeutice în straturile mai profunde ale pielii, până la nivelul celulelor din jurul foliculilor de păr.
Ideea este importantă deoarece, în alopecia androgenetică, nu este suficient ca o substanță să ajungă doar la suprafața scalpului. Pentru a influența procesele implicate în căderea părului, tratamentul trebuie să ajungă acolo unde se află structurile care controlează creșterea acestuia.
Cercetătorii au ales două molecule terapeutice, fiecare având un rol diferit în combaterea mecanismelor asociate alopeciei androgenetice.
Prima este un plasmid VEGFA, care urmărește să stimuleze formarea de noi vase de sânge în jurul foliculilor de păr.
De ce este important acest lucru? Foliculii au nevoie de o bună alimentare cu sânge pentru a primi oxigenul și substanțele nutritive necesare funcționării lor. Prin stimularea dezvoltării vaselor de sânge, cercetătorii urmăresc să îmbunătățească mediul în care cresc firele de păr.
A doua moleculă este siRNA SRD5A2, concepută pentru a reduce producția unei enzime implicate în formarea dihidrotestosteronului (DHT).
DHT este un hormon derivat din testosteron, cunoscut pentru rolul său în alopecia androgenetică. La persoanele predispuse genetic, acesta poate determina micșorarea progresivă a foliculilor de păr. În timp, firele devin tot mai subțiri, iar ciclul lor de creștere se modifică.
Prin reducerea producției de DHT, cercetătorii încearcă să limiteze unul dintre mecanismele care contribuie la pierderea părului.
Astfel, Detangle nu se bazează pe o singură intervenție, ci încearcă să acționeze simultan asupra alimentării cu sânge a foliculilor și asupra mecanismului hormonal implicat în miniaturizarea acestora.
Pentru a verifica eficiența tehnologiei, echipa a testat dispozitivul pe șoareci la care fusese indusă experimental alopecia androgenetică.
Animalele au fost tratate cu pieptenele încărcat cu ambele molecule terapeutice, dispozitivul fiind utilizat pe zona rasă de pe spatele lor o dată la trei zile, timp de 28 de zile.
Rezultatele au fost comparate cu cele obținute în cazul unor tratamente convenționale, printre care minoxidilul și finasterida.
Diferențele au fost semnificative în experiment: la șoarecii tratați cu Detangle, regenerarea părului a acoperit aproape 100% din suprafața tratată. În cazul animalelor care au primit minoxidil, procentul a fost de aproximativ 70%.
Dispozitivul a obținut rezultate mai bune și în comparație cu finasterida, potrivit cercetătorilor.
Mai mult, analizele ulterioare au indicat o creștere a numărului de foliculi de păr și o îmbunătățire a fluxului sanguin în pielea tratată.
Aceste observații sugerează că tehnologia ar putea influența mai multe procese implicate în regenerarea părului, nu doar aspectul exterior al firelor.
Deocamdată, este prea devreme pentru o asemenea concluzie. Rezultatele obținute pe animale sunt încurajatoare, dar nu înseamnă automat că dispozitivul va avea aceeași eficiență la oameni.
Pielea umană, structura foliculilor și evoluția alopeciei androgenetice sunt diferite de cele din modelul experimental utilizat. În plus, un tratament care funcționează pe o zonă rasă de pe spatele unui șoarece nu demonstrează încă faptul că poate produce regenerarea părului pe scalpul unei persoane.
Un alt aspect important este siguranța administrării repetate a impulsurilor electrice și a moleculelor terapeutice. Acestea trebuie evaluate prin studii suplimentare înainte ca tehnologia să poată fi luată în calcul pentru utilizarea clinică.
Autorii studiului subliniază că administrarea sigură și eficientă a substanțelor active reprezintă un element esențial pentru obținerea unor rezultate în tratamentul alopeciei androgenetice.
Prin urmare, Detangle reprezintă deocamdată o tehnologie experimentală, nu un tratament disponibil pentru persoanele care se confruntă cu căderea părului. Dacă rezultatele vor putea fi reproduse și în studiile pe oameni, pieptenele ar putea deschide o nouă direcție în tratarea cheliei.
Studiul: Feng Liu și colaboratorii, „Electrostimularea declanșată de pieptănare care sincronizează administrarea în profunzime pentru regenerarea rapidă a părului în cazul alopeciei androgenetice”, Nature Communications (2026). DOI: 10.1038/s41467-026-79122-3.