Capsulele de cafea au devenit extrem de populare în ultimii ani datorită rapidității și ușurinței de utilizare. Sistemele de tip espresso cu capsule oferă o cafea constantă ca gust și aromă, însă mai multe studii medicale și toxicologice au analizat dacă acest tip de preparare are efecte asupra sănătății.
Cercetările se concentrează în special pe substanțele care pot ajunge în băutură, pe nivelul de cafeină și pe compușii care apar în timpul prăjirii cafelei.
Analize publicate în reviste științifice au identificat în unele probe de cafea preparată din capsule urme de compuși proveniți din materialele ambalajului. Printre aceștia apar substanțe asociate cu plasticul, inclusiv anumite tipuri de ftalați, potrivit Science Alert.
Testele de laborator au arătat că unele dintre aceste substanțe pot avea activitate estrogenică. Aceasta înseamnă că ele pot imita parțial hormonul estrogen în experimentele realizate pe culturi celulare.
Cercetătorii subliniază însă un aspect important: nivelul acestei activități este extrem de scăzut comparativ cu hormonul natural. Estimările indică o potență de milioane de ori mai mică decât estrogenul produs de organism. Din acest motiv, specialiștii consideră că riscul real pentru sănătate rămâne incert și probabil redus.
Un alt compus analizat frecvent este furanul. Această substanță apare în mod natural în timpul prăjirii boabelor de cafea, dar și în alte alimente tratate termic.
Unele studii au arătat că espresso-ul preparat din capsule poate conține concentrații mai mari de furan comparativ cu cafeaua filtrată. Explicația ține de sistemul închis al capsulei, care păstrează compușii volatili până în momentul preparării.
Furanul este considerat de autorități un compus potențial toxic, iar experimentele pe animale indică posibile efecte asupra ficatului. Totuși, nivelurile detectate în cafea se situează, de regulă, în intervalele evaluate drept sigure pentru consumul uman.
Evaluările realizate de unele agenții europene de siguranță alimentară arată că sistemele cu capsule nu cresc semnificativ expunerea la contaminanți chimici în comparație cu alte metode de preparare a cafelei.
Diferențele identificate între capsule, espresso tradițional sau cafea filtrată sunt considerate mici din punct de vedere toxicologic. Factorii principali care influențează compoziția finală a băuturii rămân tipul boabelor și gradul de prăjire.
Capsulele produc de obicei o cafea concentrată. Chiar dacă volumul este mai mic, cantitatea de cofeină poate fi comparabilă sau chiar mai mare decât în cazul cafelei obișnuite.
Autoritățile sanitare internaționale indică un prag de aproximativ 400 mg de cofeină pe zi ca limită sigură pentru majoritatea adulților sănătoși. Depășirea constantă a acestei cantități poate provoca insomnie, anxietate, palpitații sau creșterea tensiunii arteriale.
Anumite categorii de persoane trebuie să limiteze consumul de cofeină: femeile însărcinate, persoanele cu probleme cardiace sau cei sensibili la stimulente.
Numeroase studii epidemiologice arată că un consum moderat de cafea poate avea efecte pozitive asupra sănătății. Cercetările asociază consumul regulat cu un risc mai mic de diabet de tip 2 și cu anumite beneficii cardiovasculare.
Aceste efecte sunt atribuite în special antioxidanților și compușilor bioactivi prezenți în boabele de cafea.