Aerul condiționat poate ascunde un risc pe care puțini îl cunosc. Semnele care apar după ore petrecute în spații climatizate.
Ochi iritați, gât uscat, tuse seacă, dureri de cap, oboseală sau dificultăți de concentrare. Sunt simptome pe care multe persoane le observă după câteva ore petrecute în birouri, magazine sau locuințe cu aer condiționat pornit permanent.
Mulți pun aceste manifestări direct pe seama aerului rece. Specialiștii atrag însă atenția că problema poate fi legată de un fenomen mai complex: "Sick Building Syndrome" (Sindromul Clădirii Bolnave).
Acest sindrom nu reprezintă o boală propriu-zisă, ci un grup de simptome asociate calității slabe a aerului din spațiile închise și modului în care sunt utilizate sistemele de climatizare.
În zilele cu temperaturi extreme, oamenii petrec tot mai mult timp în spații climatizate. Birourile, locuințele, centrele comerciale sau mașinile devin locuri în care aerul condiționat funcționează ore întregi.
Atunci când instalațiile nu sunt întreținute corect, aerul poate deveni prea uscat, ventilația poate fi insuficientă, iar particulele iritante pot circula în încăpere.
"Sick Building Syndrome nu este o boală în sine, ci un ansamblu de simptome. De cele mai multe ori, acestea se ameliorează după părăsirea clădirii, însă expunerea repetată poate afecta calitatea vieții și poate agrava afecțiunile respiratorii preexistente", explică prof. univ. Cristian Oancea, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.
Manifestările asociate acestui fenomen pot varia de la o persoană la alta. Cele mai frecvente sunt:
De multe ori, simptomele apar în timpul petrecerii timpului într-o anumită clădire și se reduc după ieșirea la aer liber.
Un factor important îl reprezintă întreținerea instalațiilor de climatizare. Filtrele necurățate pot acumula microorganisme și particule care ajung apoi în aerul respirat.
"Filtrele necurățate ale instalațiilor de climatizare pot acumula bacterii, precum Legionella pneumophila, Pseudomonas aeruginosa sau Acinetobacter, dar și fungi, acarieni și polen, care pot agrava alergiile și afecțiunile respiratorii", avertizează prof. univ. Cristian Oancea.
Persoanele cu astm, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), alergii respiratorii sau imunitate scăzută pot fi mai vulnerabile la efectele aerului contaminat.
Nu doar aerul din încăpere contează, ci și schimbările repetate de temperatură.
Trecerea bruscă de la temperaturi de peste 35 de grade Celsius afară la 18-20 de grade Celsius în interior obligă organismul să își ajusteze permanent mecanismele de termoreglare.
Acest stres termic poate favoriza:
Specialiștii recomandă evitarea diferențelor extreme între temperatura exterioară și cea setată la aer condiționat. O regulă practică este ca aparatul să fie reglat cu aproximativ 6-8 grade Celsius sub temperatura de afară.
Mucoasa respiratorie are propriile mecanisme de protecție împotriva particulelor și microorganismelor inhalate. Aerul foarte uscat poate afecta aceste mecanisme.
"Expunerea repetată la aer condiționat și la diferențe mari de temperatură poate afecta temporar mecanismele naturale de apărare ale căilor respiratorii. Uscarea mucoasei bronșice și încetinirea clearance-ului mucociliar reduc capacitatea organismului de a elimina particulele inhalate", explică prof. univ. Cristian Oancea.
În aceste condiții, poate crește riscul ca anumite virusuri respiratorii să se multiplice mai ușor.
"Acest lucru poate favoriza multiplicarea virusurilor respiratorii, precum rinovirusurile, virusurile gripale sau virusul sincițial respirator. La persoanele vârstnice, la pacienții cu boli pulmonare cronice și la cei cu imunitatea scăzută, aceste infecții pot evolua către pneumonii care necesită spitalizare", mai spune medicul.
Pentru a reduce riscurile asociate aerului condiționat, sunt recomandate câteva măsuri simple:
Aerul condiționat rămâne un instrument important în perioadele de caniculă, însă utilizarea incorectă și lipsa întreținerii pot transforma confortul termic într-o sursă de simptome neplăcute.