- În România, aproape 1 milion de oameni trăiesc cu astm, iar între 4 și 10% au forme severe ale bolii, care necesită diagnostic precoce, management personalizat și acces la terapii inovatoare.
Campania RESPIR continuă într-o nouă ediție, cu o serie de dezbateri naționale, aducând în prim-plan provocările cu care se confruntă pacienții diagnosticați cu astm sever și soluțiile moderne disponibile pentru un management mai eficient al bolii. Inițiativa este susținută de Societatea Română de Pneumologie (SRP).
Urmărește VIDEO dând CLICK pe imaginea de mai sus
Povara astmului sever în România
În România, aproximativ 1 milion de persoane trăiesc cu astm, iar între 4 și 10% dintre aceștia suferă de o formă severă a bolii.
“Astmul sever este o boală perfidă, pentru că deși pare doar astm, îți poate impacta semnificativ calitatea vieții. Altfel spus, nimic din ceea ce făceai înainte nu va mai fi la fel: nu vei mai putea să te joci cu copiii, nu vei mai putea face lucruri pe care le făceai înainte”, spune Prof. dr. Milena Man.
Ce este astmul sever și ce simptome are?
Astmul sever este o entitate distinctă, care depășește sfera strict medicală: afectează profund viața pacienților și a familiilor lor, pune presiune pe medici și generează costuri semnificative pentru întregul sistem de sănătate.
Pacienții cu astm sever resimt zilnic simptome debilitante, precum:
-
episoade frecvente de sufocare,
-
respirație șuierătoare,
-
constricție toracică,
-
tuse persistentă.
Aceste manifestări se asociază cu perturbarea activităților de zi cu zi, tulburări de somn și o calitate scăzută a vieții. În plus, astmul sever presupune un risc crescut de exacerbări și necesită acces rapid la îngrijiri medicale și la tratamente personalizate.
“Dacă ne gândim la astm, simptomele sunt aceleași, câteodată declanșate într-un anumit moment: crize de respirație, nu-ți ajunge aerul, dispnee, sete de aer, tuse seacă, oboseală și scăderea toleranței la efort. Iar în crize ești disperat că nu ai aer.
În astmul sever toate aceste simptome sunt mai intense. Pacientul are activitatea mai limitată și se va auto-proteja”, spune Prof dr. Milena Man.
Obstacolele pacientului român cu astm sever
“Marea problemă a astmului sever este că nu toți medicii se gândesc suficient de mult la el. Anumiți biomarkeri și anumite analize ne-ar putea sugera că acea formă de astm ar putea să aibă și o evoluție mai puțin bună sau o evoluție imprevizibilă.
Pacienții astmatici sunt acei pacienți care nu au un răspuns suficient de bun la tratament. Astmul trebuie să fie tratat corect astfel încât să nu-ți impacteze activitatea și calitatea vieții”, spune Prof. dr. Milena Man.
Traseul pacientului cu astm sever în România este adesea unul anevoios:
-
diagnostic întârziat sau incorect,
-
acces limitat la terapii moderne,
-
suprautilizarea corticosteroizilor orali (CSO) - practică ce poate duce la efecte adverse severe.
Deși astmul este o boală cronică ce nu poate fi vindecată, aceasta poate fi controlată printr-un tratament corect și prin respectarea indicațiilor medicale. Un astm necontrolat conduce la absenteism, anxietate, spitalizări frecvente și costuri suplimentare.
Rolul esențial al GINA în managementul astmului sever
Pentru un control eficient al bolii, experții subliniază importanța respectării recomandărilor GINA (Global Initiative for Asthma), cel mai important ghid internațional dedicat managementului astmului.
GINA oferă un cadru clar și actualizat, care include:
-
diagnostic precoce și criterii standardizate pentru identificarea astmului sever,
-
algoritmi de tratament ce prioritizează terapiile moderne,
-
reducerea utilizării corticosteroizilor orali (CSO), prin acces la terapii biologice,
-
personalizarea tratamentului cu ajutorul biomarkerilor,
-
monitorizare continuă și traseu bine definit al pacientului între medicul de familie și specialist.
Respectarea protocoalelor GINA este esențială pentru a preveni riscurile asociate astmului necontrolat: deteriorarea calității vieții, absenteism, anxietate, exacerbări frecvente și chiar risc vital.
Cele trei priorități pentru managementul modern:
-
Reducerea utilizării corticosteroizilor orali (CSO):
-
implementarea protocoalelor GINA,
-
educarea medicilor și pacienților privind riscurile,
-
creșterea accesului la terapii biologice moderne.
-
Standardizarea traseului pacientului cu astm sever:
-
dezvoltarea unui sistem clar de referențiere și diagnostic,
-
colaborare eficientă între medicii de familie și specialiști,
-
monitorizare continuă și coerentă.
-
Creșterea aderenței la tratamente inovatoare:
-
formare continuă a profesioniștilor din sănătate,
-
informarea pacienților cu privire la beneficiile terapiilor moderne,
-
utilizarea biomarkerilor pentru personalizarea tratamentului.
Urmărește VIDEO dând CLICK pe imaginea de mai sus