Se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, una dintre cele mai mari personalități ale artei moderne universale. Titan al sculpturii secolului XX, Brâncuși continuă să surprindă nu doar prin opera sa matură, ci și prin creațiile de început, mai puțin cunoscute publicului larg. Una dintre acestea este "Ecorșeul", o lucrare care leagă istoria artei de istoria medicinei și de un moment important din evoluția culturală a României.
Această dimensiune complexă a fost subliniată în cadrul manifestării organizate de Academia Română, dar și în emisiunea Academia de Sănătate, realizată de acad. prof. dr. Irinel Popescu, la DC Medical și DC News.
"Este an Constantin Brâncuși: se împlinesc 150 de ani de la nașterea sa. O mare personalitate, unul dintre titanii artei moderne. Evident că trebuie omagiat ca atare.
De aceea, poate, facem și această abatere de la maniera obișnuită de desfășurare a emisiunii. Venim cu un subiect care ține, în primul rând, de istoria artei, dar nu numai. Există și istoria medicinei în povestea lui Constantin Brâncuși.
În plus, există și un crâmpei din istoria României în povestea lui Constantin Brâncuși, iar acest lucru a vrut să îl sublinieze manifestarea organizată de Academia Română. Pentru că această lucrare, una de tinerețe a lui Brâncuși, se numește Ecorșeu.
"Ecorșeu" vine din limba franceză (écorché), care înseamnă "jupuit". Este un concept ce reprezintă corpul omenesc fără piele, adică anatomia omului fără piele. Din punct de vedere anatomic și al învățământului medical, acest lucru înseamnă punerea în evidență a mușchilor corpului omenesc, pe care studenții la medicină îi pot studia în detaliu", a spus acad. prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
"Ecorșeul" lui Constantin Brâncuși, lucrarea care a unit arta și medicina românească - FOTO: Captură video YouTube@Academia Română
Din punct de vedere medical, un ecorșeu este un instrument esențial pentru învățământul anatomic, oferind studenților posibilitatea de a studia corpul uman în detaliu. Din punct de vedere artistic, lucrarea demonstrează o stăpânire impecabilă a artei figurative.
"Nu numai mușchii sunt reprezentați, ci și nervii și vasele de sânge, care pot fi evidențiate într-un astfel de ecorșeu.
Lucrarea a fost realizată înainte de absolvirea lui Brâncuși și a constituit o dovadă a faptului că artistul care avea să abandoneze arta figurativă și să treacă mai târziu — sau destul de repede după ajungerea la Paris — la ceea ce numim artă abstractă, a dorit să demonstreze, asemenea lui Picasso în tinerețe, că stăpânea la perfecție și arta figurativă. De aici a pornit, iar evoluția conceptelor sale artistice l-a condus spre arta pe care a practicat-o ulterior și despre care el însuși spunea că nu este deloc abstractă pentru cel care o înțelege cu adevărat.
Ecorșeul a fost o lucrare profund clasică. Brâncuși a folosit un model clasic, o statuie a lui Hermes Capitolinu, aflată într-un muzeu din Roma și existentă în copie la Facultățile Naționale de Arte, reprezentându-l pe Antinous — celebrul sclav, ulterior ridicat la rang de divinitate de către împăratul Hadrian și, în cele din urmă, o întruchipare a frumuseții corpului omenesc", a spus acad. prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Brâncuși a participat la disecții și a reluat studiul aprofundat al anatomiei umane, sub îndrumarea lui Dimitrie Gerota, unul dintre cei mai importanți anatomiști și chirurgi români.
"Brâncuși a muncit împreună cu maestrul Dimitrie Gerota timp de aproape doi ani pentru realizarea acestei lucrări. A participat la disecții, a învățat din nou anatomia corpului uman și a acumulat un maximum de cunoștințe despre musculatura și structurile subiacente pielii, reușind astfel să creeze această lucrare remarcabilă.
Criticii de artă afirmă că Ecorșeul a reprezentat prima încercare a lui Brâncuși de a demonstra că esența lucrurilor se află în profunzime, dincolo de aparențe. Lucrarea deschide, într-un fel, drumul către creația sa ulterioară. În același timp, Ecorșeul a fost, în viziunea lui Gerota, o modalitate de a finanța studiile lui Brâncuși la Paris, incluzând drumul, taxele de școlarizare și alte cheltuieli necesare.
Pentru perioada respectivă, aceasta a fost o veritabilă viziune de mecena. Exemplarul inițial a fost expus la Ateneu, iar studenții de la Arte au organizat o manifestație. La insistențele acestora, ministrul învățământului de la acea vreme, Spiru Haret, a achiziționat lucrarea, după care au fost realizate mai multe copii, toate cu scopul de a strânge suma necesară finanțării studiilor lui Brâncuși la Paris. De toate aceste demersuri s-a ocupat Dimitrie Gerota, mare anatomist și chirurg.
Acest lucru justifică faptul că abordez acest subiect. Mentorul și, într-un anumit sens, mecena lui Brâncuși la Facultatea de Arte a fost unul dintre marii noștri chirurgi și anatomiști. Conform modei vremii, Gerota s-a format mai întâi ca anatomist, în timpul studiilor sale la Paris, dar mai ales la Berlin, unde a activat ca asistent voluntar al profesorului Waldeyer, la Institutul I de Anatomie din Berlin.
După aceea, acolo unde a inventat metode proprii de studiu ale anatomiei – injectarea cu albastru de Prusia a sistemului limfatic, o manieră originală de formalizare a cadavrelor care permitea realizarea unor secțiuni de o calitate foarte, foarte bună – și, mai ales, prin descrierea fasciei renale, care și astăzi îi poartă numele în tratatele de anatomie din întreaga lume.
Simpozionul organizat de Academia Română a dorit, printre altele, să arate că Brâncuși, marele și genialul sculptor, a avut și profesori pe măsură. Unul dintre aceștia a fost profesorul de anatomie artistică Dimitrie Gerota, care provenea din domeniul medicinei.
Evident, evoluția sa ulterioară a fost cea a unui chirurg de mare clasă. Astăzi, după cum se știe, un spital din București îi poartă numele – Spitalul "Dimitrie Gerota" – iar cea mai mare parte a carierei sale a fost dedicată chirurgiei practicate în acest spital, care, la vremea respectivă, fusese construit prin forțe proprii, fiind un spital privat.
Gerota a efectuat peste 14.000 de operații, multe dintre ele extrem de complexe, pe care le-a ilustrat cu desene proprii. Astfel, a făcut dovada nu doar a măiestriei sale chirurgicale și a unui simț artistic înnăscut, ci și a unei rigori exemplare, întrucât în protocoalele respective sunt consemnate toate detaliile acestor intervenții chirurgicale", a spus acad. prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
"Ecorșeul" lui Constantin Brâncuși, lucrarea care a unit arta și medicina românească - FOTO: Captură YouTube@Marius Ghilezan
Colaborarea dintre Constantin Brâncuși și anatomistul Dimitrie Gerota a dat naștere uneia dintre cele mai originale și mai puțin cunoscute creații din patrimoniul cultural românesc: "Ecorșeul".
Rezultat al unei relații profesor–elev bazate pe intuiție, încredere și respect reciproc, această lucrare a marcat o premieră atât pentru medicina românească, cât și pentru arta autohtonă.
Prin rigoarea sa științifică și expresia artistică remarcabilă, "Ecorșeul" a devenit un reper european al epocii, chiar dacă, așa cum remarcă specialiștii, a rămas mult timp în afara atenției publicului larg.
"A existat o colaborare și o conlucrare foarte frumoasă între profesor și elev. Așa cum profesorul Severeanu a intuit potențialul științific și înclinațiile către anatomie și chirurgie ale lui Gerota, tot astfel, la rândul său, Gerota a intuit foarte bine talentul lui Brâncuși și a investit mult într-o colaborare și o prietenie de o viață cu acesta.
Desigur, realizarea acestui Ecorșeu a reprezentat, în primul rând, o premieră atât pentru medicina românească, cât și pentru artă, pentru arta autohtonă. Trebuie spus că profesorul Gerota avea înclinații artistice nu doar pentru că împrejurările l-au adus profesor la Școala de Arte Frumoase, cum se numea atunci instituția, ci și pentru că desena foarte frumos.
Se spune că la Craiova, la Colegiul "Carol I", unde și-a făcut studiile, profesorul său de biologie era un biolog și desenator talentat și realizase numeroase planșe care îmbogățeau laboratorul de științe naturale al colegiului, laborator care există și astăzi. Sper că a supraviețuit operațiunilor de renovare și restaurare.
Ecorșeul care era adăpostit acolo a supraviețuit, în orice caz, în condiții foarte bune, deoarece a fost transferat la Timișoara, la Muzeul Banatului, cu ocazia anului 1923 când Timișoara a fost declarată una dintre cele două Capitale Europene ale Culturii.
Ecorșeul a fost unul dintre obiectele de atracție ale acestui eveniment la nivel european, așa că importanța sa a fost una majoră.
Din câte cunosc eu din lumea medicală, Ecorșeul a fost, totuși, mai puțin cunoscut publicului larg", a explicat prof. univ. dr. Andy Chirculescu, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Catedra de Morfologie, România, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Moștenirea "Ecorșeului" lui Constantin Brâncuși continuă să fie una vie, integrată direct în procesul educațional actual. Realizată inițial pentru Academia de Arte Frumoase, lucrarea există astăzi în mai multe exemplare și rămâne un instrument esențial pentru studiul anatomiei artistice. Prezent atât în spațiile publice ale facultății, cât și în laboratoarele de specialitate, "Ecorșeul" oferă studenților un contact direct cu forma, structura și rigoarea anatomică.
"Cel realizat pentru Academia de Arte Frumoase există în mai multe exemplare: unul este expus în holul principal al facultății, iar un altul, o copie, se află în laboratorul de anatomie artistică și este folosit și astăzi în procesul de învățământ. Studenții îl folosesc pentru studiile de anatomie artistică, desenând după el, studiindu-l direct, având acces nemijlocit la obiect.
Pot chiar să îl atingă; nu este izolat sau protejat de vitrine, ci se află în mijlocul procesului educațional", a explicat prof. univ. dr. Andy Chirculescu, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Catedra de Morfologie, România, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Simpozionul "Când arta îmbrățișează medicina – ecorșeul și lucrările de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși" a avut loc miercuri, în Aula Academiei Române. Evenimentul a debutat la ora 10:00 cu "Omagiul Academiei Române la 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși", susținut de președintele forului, acad. Ioan-Aurel Pop.
Au mai susținut comunicări: dr. Doina Lemny, prof. univ. dr. Cristian Velescu, Sever Voinescu, lector univ. dr. Elena Dumitrescu, prof. univ. dr. Andy Chirculescu și acad. Irinel Popescu, care au abordat legătura dintre arta brâncușiană și anatomia umană, precum și influența mentorului Dimitrie Gerota asupra sculptorului.
Constantin Brâncuși (1876-1957), absolvent al Școlii de Belle-Arte din București și al Școlii Superioare de Arte Frumoase din Paris, a fost unul dintre cei mai importanți sculptori ai artei abstracte moderne. În 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, iar 2026 a fost declarat "Anul Național Constantin Brâncuși" pentru a marca 150 de ani de la nașterea artistului.