Rosul unghiilor pare un gest inofensiv, însă, atunci când devine un obicei frecvent, poate afecta pielea din jurul unghiilor, poate favoriza infecțiile și poate provoca probleme la nivelul dinților și gingiilor.
Infecțiile pot apărea la nivelul degetelor: bacteriile din gură pot ajunge în pielea rănită din jurul unghiilor și pot provoca inflamații.
Dinții și gingiile pot avea de suferit: rosul repetat al unghiilor poate contribui la uzura dinților, ciobirea acestora și iritarea gingiilor.
Unghiile se pot deforma: traumatizarea repetată poate modifica aspectul și structura unghiilor, uneori inclusiv prin apariția unor dungi pigmentate.
Obiceiul poate fi greu de controlat: rosul unghiilor, numit medical onicofagie, este asociat cu comportamente repetitive care pot fi accentuate de stres și anxietate.
Aceste riscuri sunt descrise în literatura medicală, inclusiv în articole publicate în reviste de dermatologie și sănătate publică.
În medicină, acest comportament se numește onicofagie. Nu este vorba doar despre aspectul neîngrijit al mâinilor: atunci când rosul unghiilor este repetat și agresiv, pot apărea leziuni ale pielii, infecții și complicații dentare. Două articole de sinteză publicate în 2017 și 2022 analizează aceste efecte și explică de ce obiceiul nu ar trebui ignorat atunci când devine dificil de controlat.
Una dintre cele mai importante complicații apare atunci când rosul unghiilor provoacă mici răni la nivelul degetelor. Prin aceste leziuni, microorganismele din gură pot ajunge în țesuturile din jurul unghiei și pot declanșa o infecție.
O astfel de problemă este paronichia acută, o inflamație a pielii din jurul unghiei. Zona poate deveni roșie, caldă, umflată și dureroasă. În unele cazuri, se poate forma și o colecție de puroi, adică un abces.
În situații rare, infecția se poate extinde către structurile mai profunde ale degetului. Tocmai de aceea, o zonă care devine tot mai dureroasă, se umflă sau prezintă puroi nu ar trebui ignorată.
Dacă îți rozi unghiile în mod repetat, nu doar lungimea acestora poate fi afectată. Traumatismele repetate pot modifica aspectul unghiei și pot influența structurile implicate în creșterea sa.
Un studiu publicat în 2022 în revista International Journal of Dermatology a analizat caracteristicile clinice ale onicofagiei la 53 de pacienți consultați într-un spital universitar din Coreea de Sud, în perioada 2011–2020.
Toți pacienții incluși în studiu aveau unghii scurte, cu margini neregulate. În plus, cercetătorii au observat suprafețe aspre la aproximativ jumătate dintre pacienți, mici hemoragii la nivelul unghiilor la 32,1% și fragilitate la 28,3%.
Autorii au identificat și modificări ale pigmentării, inclusiv apariția unor dungi longitudinale închise la culoare. Aceste rezultate descriu pacienții analizați și nu înseamnă că toate persoanele care își rod unghiile vor dezvolta asemenea modificări.
Deși rosul unghiilor pare să afecteze în primul rând mâinile, consecințele pot apărea și în cavitatea bucală.
Presiunea repetată exercitată asupra dinților poate contribui la uzura marginilor acestora sau chiar la ciobirea lor. În același timp, contactul repetat cu unghiile poate traumatiza gingiile și poate favoriza inflamația locală.
Literatura medicală descrie și posibile modificări ale alinierii dinților, în special în cazul obiceiurilor persistente. Printre complicațiile raportate se numără uzura incisivilor, malocluzia, adică o poziționare incorectă a dinților atunci când gura este închisă și afectarea gingiilor.
Pentru multe persoane, rosul unghiilor nu este o decizie conștientă de fiecare dată. Gestul poate apărea în timpul unei activități care necesită concentrare, în momente de plictiseală sau atunci când există tensiune emoțională.
Onicofagia este inclusă în categoria comportamentelor repetitive centrate pe corp, alături de alte gesturi precum smulgerea repetată a firelor de păr sau scărpinarea compulsivă a pielii. Aceste comportamente pot fi greu de controlat, mai ales când se repetă automat și oferă o senzație temporară de ușurare.
O analiză publicată în 2022 în International Journal of Environmental Research and Public Health explică faptul că rosul unghiilor poate fi asociat cu factori psihologici și cu alte probleme care influențează controlul comportamentului. Totuși, simplul fapt că cineva își roade unghiile nu înseamnă automat că are o tulburare psihică.
Primul pas este să observi în ce momente apare obiceiul. Dacă îți rozi unghiile atunci când ești stresat, de exemplu, identificarea situațiilor declanșatoare te poate ajuta să găsești o alternativă.
Printre măsurile care pot fi utile se numără:
Păstrează unghiile scurte și îngrijite, pentru a reduce tentația de a le roade.
Folosește o alternativă pentru mâini, precum o minge antistres, atunci când simți nevoia să repeți gestul.
Observă momentele în care apare impulsul, fără să te învinovățești dacă obiceiul revine.
Cere ajutor dacă nu îl poți controla, mai ales dacă îți provoci răni sau dacă rosul unghiilor îți afectează viața de zi cu zi.
Revizuirea publicată în International Journal of Women's Dermatology în 2021 subliniază importanța prevenirii complicațiilor și descrie abordări care pot include intervenții psihologice, îngrijire dermatologică și sprijin stomatologic, în funcție de nevoile fiecărei persoane.
Surse: Halteh P, Scher RK, Lipner SR. Onychophagia: A nail-biting conundrum for physicians. Journal of Dermatological Treatment, 2017. DOI: 10.1080/09546634.2016.1200711.
Baghchechi M, Pelletier JL, Jacob SE. Art of Prevention: The importance of tackling the nail biting habit. International Journal of Women's Dermatology, 2021. DOI: 10.1016/j.ijwd.2020.09.008.
Lee DK, Lipner SR. Update on Diagnosis and Management of Onychophagia and Onychotillomania. International Journal of Environmental Research and Public Health, 2022. DOI: 10.3390/ijerph19063392.