Fenomenul de „looksmaxxing” transformă felul în care mulți adolescenți și tineri își percep propriul chip. Specialiștii avertizează că această tendință poate avea consecințe serioase asupra sănătății mintale și poate alimenta standarde nerealiste.
Ani la rând, rețelele sociale au promovat corpul perfect. Astăzi însă, atenția s-a mutat asupra feței.
Fenomenul poartă numele de „looksmaxxing” și presupune încercarea de a optimiza fiecare trăsătură facială pentru a deveni cât mai atractiv. Comunitățile dedicate acestui curent analizează în detaliu distanța dintre ochi, forma maxilarului, bărbia, pomeții, unghiul ochilor sau linia părului, iar utilizatorii primesc evaluări extrem de dure și recomandări despre cum își pot modifica aspectul.
Pentru James, un tânăr britanic care a intrat în această lume la 16 ani, totul a început aparent nevinovat. Își dorea un corp mai atletic și frecventa forumuri de culturism. Însă discuțiile au evoluat rapid către un alt subiect: fața.
„Mi s-au arătat defecte pe care nici măcar nu le observasem. Odată ce cineva ți le spune, nu mai poți înceta să le vezi”, povestește el, conform The Guardian.
În comunitățile de „looksmaxxing”, tinerii învață un adevărat vocabular tehnic.
Se discută despre:
În timp, simpla dorință de a arăta mai bine poate deveni o preocupare permanentă.
Psihologic, fenomenul seamănă cu mecanismele întâlnite în comparația socială excesivă: cu cât utilizatorii petrec mai mult timp analizând fețele altora, cu atât observă mai multe presupuse imperfecțiuni la propria persoană.
Există două niveluri ale fenomenului.
Primul este „softmaxxing”, care include schimbări relativ obișnuite:
Al doilea nivel, numit „hardmaxxing”, presupune intervenții medicale sau chirurgicale.
James spune că, în ultimii ani, și-a făcut rinoplastie, injecții cu Botox, și-a modificat sprâncenele și și-a albit dinții, cheltuind aproximativ 10.000 de lire sterline. Următorul pas ar putea fi o operație de alungire a bărbiei.
Chirurgii estetici spun că observă o creștere clară a cererii din partea bărbaților tineri.
Mehmet Manisali, chirurg maxilo-facial din Londra, afirmă că efectuează aproximativ o astfel de intervenție la fiecare două săptămâni.
Procedura este una complexă:
Operația poate modifica profilul facial cu doar câțiva milimetri, dar costă aproximativ 10.000 de lire sterline.
Chirurgul spune însă că refuză frecvent pacienții atunci când consideră că așteptările lor sunt nerealiste sau când suspectează probleme de imagine corporală.
Una dintre cele mai populare tehnici promovate în comunitățile de „looksmaxxing” este „mewing”.
Metoda presupune menținerea limbii lipite de cerul gurii pentru perioade lungi de timp, cu scopul declarat de a remodela maxilarul și de a îmbunătăți aspectul feței.
Fenomenul a devenit uriaș pe TikTok, unde termenul a depășit un miliard de mențiuni.
Tehnica poartă numele ortodontului britanic John Mew, iar ulterior a fost promovată intens de fiul său, Mike Mew, care susține că poziția limbii poate influența dezvoltarea feței.
Societățile profesionale din ortodonție sunt însă sceptice.
Asociația Americană a Ortodonților a declarat că dovezile științifice care susțin ideea că „mewing”-ul poate remodela linia maxilarului sunt extrem de limitate.
La rândul său, Societatea Britanică de Ortodonție avertizează că oamenii folosesc o tehnică:
În prezent, nu există dovezi solide că simpla poziționare a limbii poate modifica semnificativ structura osoasă a feței la adulți.
Pe internet circulă și videoclipuri despre așa-numitul „bone smashing”, o practică ce presupune lovirea repetată a feței cu obiecte dure în speranța că oasele se vor reface într-o formă mai masculină.
Experții spun însă că această practică este extrem de periculoasă și nu are susținere științifică.
În schimb, poate provoca:
Chiar și unii dintre influencerii care promovează „looksmaxxing” afirmă că această tehnică este, în mare parte, o exagerare a internetului și nu ar trebui încercată.
Popularitatea fenomenului este alimentată în mare măsură de algoritmii rețelelor sociale.
Un raport realizat de cercetători de la University College London și Universitatea din Kent a atras atenția că algoritmii TikTok pot amplifica conținut misogin și pot contribui la normalizarea unor idei toxice în rândul adolescenților.
TikTok a declarat că elimină conținutul misogin și a contestat metodologia studiului.
Totuși, profesorii și psihologii observă deja efectele.
Mike Nicholson, coordonatorul programului educațional Progressive Masculinity, spune că fenomenul este întâlnit din ce în ce mai des în școli.
Potrivit acestuia, adolescenții ajung într-un mediu online care le amplifică anxietățile și îi poate conduce spre comunități care promovează ideologii radicale sau standarde imposibil de atins.
Din perspectivă medicală, cea mai mare problemă nu este dorința de a avea grijă de aspectul fizic.
Îngrijorarea apare atunci când întreaga valoare personală ajunge să fie legată de felul în care arată fața.
Această preocupare excesivă poate favoriza:
Paradoxal, chiar și după intervenții estetice reușite, mulți pacienți continuă să găsească noi „imperfecțiuni”, intrând într-un cerc vicios al modificărilor succesive.
James spune că, deși schimbările estetice i-au crescut temporar încrederea în sine, fenomenul i-a schimbat și modul în care privește relațiile și propria valoare.
Astăzi petrece mai puțin timp pe forumurile dedicate „looksmaxxing”, însă încă se gândește la operația de remodelare a bărbiei.
„Poate că aceasta va fi ultima schimbare majoră și voi putea merge mai departe”, spune el.
Povestea sa ilustrează una dintre cele mai importante concluzii ale specialiștilor: grija pentru aspectul fizic poate fi normală și sănătoasă, însă atunci când algoritmii, comparațiile permanente și promisiunea unei „fețe perfecte” devin centrul vieții unui adolescent, costul real poate fi plătit nu doar în bani sau intervenții chirurgicale, ci și în sănătatea mintală.
Cum funcționează cu adevărat spray-ul de bronzare. Ce trebuie să știi înainte de a-l aplica.
Părul gras este una dintre cele mai comune probleme ale scalpului, afectând persoane de toate vârstele.
