Boala de reflux, cancerul esofagian. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu, la Academia de Sănătate
Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu ne va vorbi despre boala de reflux și cancerul esofagian, la Academia de Sănătate.
Alin Bob, președintele Asociației Studenților pentru Inovație în Medicină, care este student în anul 4 la Facultatea de Medicină a Universității Titu Maiorescu, spune că primul lucru care îl poate face pe un elev de liceu să se îndrepte spre Medicină este reputația profesiei. „Ar mai fi și factorul familial, când familia îl împinge de la spate” să practice această meserie pe care poate că părinții au ales-o la rândul lor.
„Încă atrage (Medicina, n.r.) concurența este foarte mare, inclusiv la Facultatea Universității Titu Maiorescu, unde anul trecut au fost cinci candidați pe loc", arată Alin Bob.
În mod automat, la o astfel de concurență - îl completează profesor universitar doctor Irinel Popescu, moderatorul emisiunii Academia de Sănătate - „universitățile selectează prin această competiție un grup de tineri capabili".
Dacă trece de acest prim examen extrem de greu, viitorul student are în față perspectiva profesiei pe care și-a ales-o. Și nu e floare la ureche să ajungi medic.
O meserie în care înveți pe brânci
În primul rând, e vorba de 6 ani de facultate, la care se adaugă rezidențiatul, care presupune și el un examen foarte greu și care poate dura între 3 și 5 ani doar pentru o singură specializare, în funcție de ce ți-ai ales să faci.
Revenind la băncile facultății, pregătirea la Medicină este o provocare aparte. Ea a fost întotdeauna o combinație între pregătire teoretică - care este extrem de dificilă și presupune un volum imens de informații care trebuie asimilate - și pregătirea practică, în egală măsură grea, în care studenții trebuie să deprindă anumite abilități, învățând să folosească pe oameni lucrurile pe care le învață. Amble direcții au rolul lor, iar meseria nu e una pentru cei slabi de înger.
„În primii doi ani (de studenție, n.r.) este foarte greu să asimilezi de unul singur atâtea informații și să știi unde să cauți informația potrivită. În primul an este mai dificil, cu socializarea, cu ceilalți colegi, în schimb cred că din semestrul II ar trebui să se formeze grupuri de învățare. Pentru că un student stă mai lejer de vorbă cu un alt student care poate că a înțeles mai multe de la cursuri sau din lucrări decât celălalt, și atunci poate să-i explice mult mai pe limba lui și pe înțelesul lui, să spun. După primii doi ani, într-adevăr este foarte importantă partea practică pentru că atunci ți se sedimentează informația, ceea ce ai învățat deja, la anatomie, la biochimie, la fiziologie în anul III”, arată Alin Bob.
Când încep studenții mediciniști să aibă contact cu pacientul și cât de greu e să înveți să vorbești cu un om care are o problemă de sănătate, aflați din VIDEO.
Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu ne va vorbi despre boala de reflux și cancerul esofagian, la Academia de Sănătate.
Acest tip de cancer ucide românii într-un ritm alert, deși nu este cel mai invaziv tip de cancer.
Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, medic primar psihiatru, vine la Academia de Sănătate.
Dr. Cătălin Jianu, medic primar în chirurgie generală, vine la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Protezele de șold sunt mai frecvent implantate în România pe măsură ce tehnologii din ce în ce mai avansate ajung la îndemâna medicilor.
Examenul Doppler, esențial în prevenția AVC: o metodă neinvazivă și preciză pentru evaluarea riscurilor vasculare.