Comunitatea științifică trebuie să comunice clar și constant, iar mass-media are datoria să corecteze rapid dezinformarea și să evite senzaționalismul în abordarea subiectului reducerii efectelor nocive ale fumatului, a fost concluzia seminarului intitulat „Concepții greșite ale consumatorilor și profesioniștilor din sănătate despre efectele nocive ale nicotinei” din cadrul celui de-al 8 Tobacco Harm Reduction Summit de la Atena.
Profesorii Konstantinos Farsalinos, Giovanni Li Volti, Rohan Andrade Sequeira și președintele asociației de protecție a consumatorilor New Nicotine Alliance Ireland, Damian Sweeney, au discutat despre provocările de reglementare, despre rolul organizațiilor de consumatori, despre problemele de comunicare științifică și influența mass-media asupra percepțiilor publice.
Multe articole exagerează riscurile nicotinei, bazându-se pe surse științifice controversate găsite online, avertizează experții. Percepțiile eronate despre nicotină și harm reduction nu sunt o greșeală a jurnaliștilor, deoarece jurnaliștii sunt expuși la informații foarte diverse și, evident, nu sunt experți pentru a înțelege ce ar trebui să scrie și cum ar trebui să abordeze această problemă, a spus profesorul Farsalinos.
„Comunitatea științifică este mai responsabilă decât jurnaliștii”, a fost de acord profesorul Li Volti. Problema nu este doar metodologia falsă pe care o utilizează unele studii, ci și faptul că concepțiile greșite pe care le includ sunt diseminate rapid prin mass-media, a spus profesorul Farsalinos.
Oamenii de știință au responsabilitatea de a nu crea concepții greșite în rândul societății în efortul lor de a comunica știința, a comentat și profesorul Li Volti. Există o legătură puternică între oamenii de știință și mass-media, iar uneori ambii urmăresc să atragă atenția. Unele studii pot să nu prezinte probleme metodologice sau de raportare a datelor, dar interpretarea și comunicarea acestora se pot baza pe generalizări și pot furniza informații incorecte sau înșelătoare, a explicat vorbitorul.
Cea mai mare problemă este că, atunci când un fumător nu știe că „produsul cu risc redus” este mai puțin dăunător, el sau ea nici măcar nu îl va încerca, nu va face un efort, a spus profesorul Farsalinos.
Cel mai bun lucru pe care îl pot face consumatorii, a precizat Sweeney, este să-și contacteze reprezentanții aleși pentru a le spune că aceste produse îi ajută și le pot îmbunătăți sănătatea.
„Este foarte dificil să transmitem informații consumatorilor din ceea ce numim surse de încredere, deoarece nu există o responsabilitate a factorilor de decizie. Lipsa responsabilității în politicile publice este o problemă uriașă care trebuie abordată”.
„Politicienii creează concepții greșite în societate, deoarece în multe cazuri jurnaliștilor nu li se permite să publice date care contrazic linia oficială în mass-media”, a răspuns profesorul Sequeira.
La nivel global nu există un echilibru între susținătorii și oponenții reducerii efectelor nocive ale fumatului, iar balanța înclină puternic în favoarea oponenților. Aceștia sunt mai puternici, au mai multe resurse, mai multe fonduri și mai mult acces la mass-media, consideră specialiștii. Dar este și o chestiune de psihologie.
„Creierul uman este programat instinctiv să evite în primul rând pericolul și acordă o atenție sporită oricărui mesaj negativ provenit din mass-media, care este foarte bine stocat în memorie. Așadar, o poveste negativă, inclusiv poveștile negative despre reducerea efectelor nocive ale fumatului, va fi reținută pentru o perioadă mai lungă și va avea un impact mai mare în comparație cu, decu risc refusexemplu, discutarea faptului că produsele cu risc redus sunt mai puțin dăunătoare decât fumatul. Asta înseamnă că susținătorii harm reduction trebuie să fie mult mai vocali pentru a-și transmite mesajul”.