Un nou articol din jurnalul Zoonoses aduce în prim-plan tendințele globale ale rezistenței antimicrobiene (AMR) în Campylobacter, un patogen zoonotic major responsabil pentru bolile de origine alimentară la nivel mondial. Studiul oferă o analiză cuprinzătoare a AMR în tulpinile Campylobacter la nivel global, dezvăluind informații importante despre factorii care influențează rezistența și răspândirea acesteia.
Echipa de cercetare a analizat 66.771 de genomuri de Campylobacter, inclusiv 24.115 de la C. coli și 42.656 de la C. jejuni, colectate din 53 de țări și regiuni între 1954 și 2023. Datele au fost obținute din depozite publice și constituie o bază solidă pentru examinarea tendințelor longitudinale ale AMR în această specie, potrivit News Medical.
Izolatele de Campylobacter au fost împărțite în 2.771 de tipuri secvență (ST), dintre care 45 au fost comune între oameni, păsări, porci, vite și mediu. Această prezență trans-specii evidențiază interconectivitatea transmiterii zoonotice.Studiul a identificat tendințe crescute de rezistență la mai multe clase de antibiotice, în special aminoglicozide, tetracicline și fluoroquinolone, în special la C. jejuni, în ultimii 23 de ani.
Cercetarea a explorat, de asemenea, factorii care ar putea contribui la creșterea AMR în tulpinile Campylobacter. Prin analiza datelor privind utilizarea antibioticelor, variabile climatice și indicatori socioeconomici din cadrul Băncii Mondiale, studiul a descoperit că acești factori pot influența gradul de rezistență din diferite țări și regiuni. Clima și statutul socio-economic par să joace un rol semnificativ în modul în care rezistența s-a dezvoltat în anumite zone.
Rezistența antimicrobiană în Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți - FOTO: Freepik@pikisuperstar
Un rezultat important al acestui studiu este crearea unui atlas genetic global al Campylobacter. Acest atlas oferă informații valoroase despre dinamica transmiterii AMR și poate fi esențial pentru înțelegerea modului în care rezistența se răspândește și evoluează atât în populațiile animale, cât și în cele umane.
Acest studiu subliniază necesitatea unei monitorizări continue a AMR în Campylobacter la nivel global. Cu informații despre distribuția spațială și temporală a rezistenței, rezultatele vor ajuta la formularea unor strategii pentru a reduce creșterea AMR în acest important patogen zoonotic. Atlasul genetic servește, de asemenea, ca un instrument fundamental pentru cercetările viitoare asupra factorilor care determină AMR și dezvoltarea de măsuri eficiente de control.
Studiul subliniază tendințele crescânde ale rezistenței antimicrobiene în Campylobacter, în special la C. jejuni, și identifică factori precum utilizarea antibioticelor, clima și condițiile socioeconomice ca posibili determinanți ai acestei creșteri. Crearea unui atlas genetic global al Campylobacter oferă informații valoroase pentru înțelegerea dinamicii transmiterii AMR și pentru dezvoltarea unor strategii de control eficient.
Infecția cu Campylobacter este o infecție bacteriană cauzată de bacterii din genul Campylobacter, care sunt frecvent întâlnite în intestinul animalelor, în special al păsărilor și al altor animale domestice. Cele mai comune specii care cauzează infecții la oameni sunt Campylobacter jejuni și Campylobacter coli. Această infecție este adesea asociată cu consumul de carne de pasăre sau produse de origine animală insuficient gătite sau contaminate.
Simptomele infecției cu Campylobacter includ:
- Diaree (uneori cu sânge),
- Dureri abdominale,
- Febră,
- Grețuri și vărsături,
- Oboseală generală.
În majoritatea cazurilor, infecția este autolimitantă și se rezolvă în câteva zile, dar în cazuri mai grave sau la persoanele cu sistem imunitar slăbit, poate necesita tratament cu antibiotice.
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.