Cercetătorii de la Virginia Health System University au stabilit că amestecul de bacterii care trăiesc în interiorul nasului - da, există microorganisme care trăiesc în nas - se corelează cu tipul și severitatea simptomelor de răceală pe care le dezvoltăm.
De exemplu, persoanele în ale căror nasuri se găsesc bacterii Staphylococcus au avut mai multe simptome nazale severe decât cei care suferă de răceala dar au stafilococi mai puțini, arata un nou studiu. Aceasta este în ciuda faptului că răceala tuturor subiecților a fost cauzată de exact aceiași tulpină de virus.
Șase modele diferite, simptome cu grade diferite
Cercetătorii au descoperit că bacteriile din nasurile voluntarilor s-au încadrat în sase modele diferite de microbiomuri nazale. Diferitele modele au fost asociate cu diferențe în severitatea simptomelor. De asemenea, compozițiile s-au dovedit a fi corelate cu încărcătura virală - cantitatea de virus rece din interiorul corpului.
Descoperirea a fost surprinzătoare chiar și cercetătorii în cauză, care studiază de mult timp răceala. Prima surpriză a fost ca poți identifica șase categorii în care oamenii se potrivesc, iar apoi faptul că respectivele categorii par să aibă un impact asupra felului în care oamenii răspund la virus și cât de bolnav ești, de asemenea foarte interesant" a spus dr. Ronald B. Turner, de la Virginia Health System University.
„Au existat efecte asupra încărcăturii virale și asupra cantității de virusuri „vărsată" în secrețiile nazale. Deci microbiomul de fundal, modelul de bacterii din interiorul nasului, influențează modul în care ați reacționat la virus și cât de bolnav veți fi", a mai explicat el.
Rolul bacteriilor din nas
Ca să nu existe nelămuriri, microorganismele care trăiesc în nas nu provoacă răceala. Răceala, în sine, este cauzată de un virus specific.
„Ceea ce am constatat noi este o asociere, deci este întru totul posibil ca faptul că teai stafilococi în nas și ai simptome mai grave să nu aibă nicio legătură directă", a explicat Turner. „Este posibil ca „gazda" să aibă o anumită caracteristică de bază care să o predispună la a avea stafilococ în nas și a se îmbolnăvi".
De exemplu, genele ar putea fi responsabile atât pentru compoziția microbiomului nazal, cât și pentru reacția la virusul răcelii a unei persoane. Sau poate fi mult mai complicat decât atât. „Dacă există caracteristici de mediu care o influențează, de asemenea, dacă sunteți expus la poluare sau dacă sunteți alergic, sau „dacă" un număr mare de lucruri ar putea avea un impact asupra acesteia - nu știu", a recunoscut dr. Turner.
„Dar bănuiesc că există o anumită interacțiune între gazdă și mediul înconjurător, precum și agentul patogen care determină boala pe care o aveți".
Cercetătorii au testat compoziția microbiomului nazal ale 152 de participanți la studiu după ce le-au dat acestora virusul răcelii, eliminând, astfel, posibilitatea ca virusul sau boala rezultată să modifice semnificativ compoziția microbiomului.
Probioticele s-ar putea scurta răceala? Răspunsul e: NU!
Dr. Turner și colegii săi au fost interesați să vadă dacă atunci când dau oamenilor probiotice – așa-numitele „bacterii bune" - simptomele răcelii s-ar putea îmbunătăți sau asta ar putea afecta compoziția microbiomurilor nazale. Răspunsul? E NU!
Cercetătorii le-au dat participanților la studiu un probiotic de băut. Nu numai că nu afectează microbiomul din nas, dar nici nu a avut vreun efect prea mare asupra microorganismelor din stomacul lor. „Putem detecta foarte frecvent probioticul din intestine, nu la toată lumea, dar foarte frecvent", a spus Turner. „Nu a influențat foarte mult modelul microbiomic al intestinului".
Este posibil ca administrarea unui probiotic direct în nas, posibil prin pulverizare, să aibă un efect mai mare. Dar Turner, care a studiat răceala de zeci de ani, este sceptic că asta ar face o mare diferență.
Cercetătorii și-au publicat concluziile în Scientific Reports. Lucrarea a reprezentat o colaborare între UVA, DuPont Nutrition & Health și 4Pharma Ltd, se arată în MATERIALUL furnizat de University of Virginia Health System.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Infecția extrem de contagioasă care te omoară rapid. Se răspândește mai repede decât se credea.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.