Ceasurile inteligente pot măsura greșit pulsul și pot semnala sau rata aritmii. Un cardiolog explică cât de precise sunt smartwatch-urile și când trebuie să ne îngrijorăm.
Tot mai mulți oameni își verifică zilnic pulsul, tensiunea arterială, calitatea somnului și nivelul de activitate fizică cu ajutorul ceasurilor inteligente. Aceste dispozitive au devenit pentru mulți un instrument de monitorizare a sănătății, însă cât de multă încredere putem avea în datele pe care ni le afișează?
Un puls neobișnuit înregistrat de smartwatch este o simplă eroare de măsurare sau poate ascunde o tulburare de ritm cardiac? Cât de precis măsoară aceste dispozitive frecvența cardiacă în timpul efortului și ce înseamnă valorile HRV?
Dr. Gabriel Tatu Chițoiu, medic cardiolog, explică, într-o postare pe pagina sa de Facebook, care sunt limitele ceasurilor inteligente, ce informații pot oferi acestea și de ce valorile anormale nu trebuie nici acceptate automat ca diagnostic, nici ignorate.
Unul dintre aspectele importante este că fiabilitatea măsurării frecvenței cardiace diferă în funcție de activitatea desfășurată.
În repaus și în timpul mersului, măsurătorile sunt, în general, satisfăcătoare. În schimb, în timpul alergării, ciclismului sau al altor activități care implică mișcări ale brațelor, fiabilitatea poate varia.
Medicul atrage atenția că, în timpul exercițiului fizic, diferențele dintre valorile indicate de smartwatch și cele înregistrate de o centură toracică pot deveni importante.
Mai mult, ceasurile inteligente subestimează frecvent frecvența cardiacă, uneori chiar cu câteva zeci de bătăi pe minut.
"O altă problemă este recalcularea automată a frecvenței cardiace maxime după un vârf izolat, care poate reprezenta fie un artefact, fie o aritmie. Această valoare poate distorsiona ulterior zonele de antrenament", explică dr. Gabriel Tatu Chițoiu.
Creșterile bruște și de scurtă durată ale frecvenței cardiace, pe care ceasurile inteligente le afișează uneori fără un motiv evident, sunt adesea considerate simple erori de măsurare.
Totuși, medicul atrage atenția că nu toate aceste anomalii sunt artefacte. Unele pot corespunde unor tulburări reale de ritm cardiac, inclusiv extrasistole sau aritmii.
Mai mult, înregistrările simultane cu monitor de frecvență cardiacă și Holter au arătat că o proporție semnificativă a acestor anomalii nu era determinată de interferențe.
Există și anumite situații în care suspiciunea unei aritmii devine mai mare. Printre acestea se numără apariția palpitațiilor, a disconfortului, a intoleranței neobișnuite la efort, a unor valori foarte mari ale frecvenței cardiace sau a unor modificări importante față de profilul obișnuit al pacientului.
Medicul recomandă verificarea prin electrocardiogramă (ECG), monitorizare Holter sau printr-un alt dispozitiv medical capabil să înregistreze activitatea electrică a inimii. Aceste investigații sunt deosebit de importante atunci când simptomele apar în același timp cu valorile neobișnuite înregistrate de ceas.
"Suspiciunea de aritmie crește atunci când apar palpitații, disconfort, intoleranță neobișnuită la efort, frecvențe foarte mari sau modificări importante față de profilul obișnuit al pacientului.
Conduită practică: verificarea prin ECG, Holter sau alt dispozitiv medical capabil să înregistreze activitatea electrică a inimii, în special în timpul simptomelor", explică dr. Gabriel Tatu Chițoiu.
Variabilitatea frecvenței cardiace (HRV) este o funcție disponibilă pe numeroase ceasuri inteligente. Aceasta măsoară variațiile intervalelor de timp dintre bătăile inimii și poate oferi informații despre răspunsul organismului la stres, efort și recuperare.
Cu toate acestea, interpretarea HRV necesită respectarea unor condiții de măsurare. Nu este suficient să verificăm o valoare afișată de ceas și să tragem imediat o concluzie despre starea noastră de sănătate.
Dr. Gabriel Tatu Chițoiu recomandă măsurători în repaus, în condiții comparabile și cu același dispozitiv.
În cazul sportivilor, poate fi utilizat un protocol care presupune o înregistrare în clinostatism (poziția culcat), urmată de o măsurătoare în ortostatism (poziția în picioare).
Medicul explică și faptul că HRV este influențată de numeroși factori, nu doar de starea inimii. Somnul, oboseala, stresul, temperatura, respirația, mesele, hidratarea și activitatea fizică recentă pot modifica valorile înregistrate.
Prin urmare, o valoare mai mică sau mai mare decât cea obișnuită nu trebuie interpretată izolat.
Tendința în timp este mai importantă decât o singură măsurătoare. În plus, comparația trebuie făcută în primul rând cu propriile valori anterioare, nu cu valorile altor persoane.
"HRV este influențată de somn, oboseală, stres, temperatură, respirație, mese, hidratare și activitatea fizică recentă.
Tendința în timp este mai importantă decât o valoare izolată. Pacientul trebuie comparat în primul rând cu propriile sale valori anterioare", explică medicul cardiolog.
Ceasurile inteligente nu se limitează la măsurarea frecvenței cardiace. Datele înregistrate de aceste dispozitive pot contribui și la identificarea unor modificări ale răspunsului inimii la efort.
Potrivit dr. Gabriel Tatu Chițoiu, dispozitivele purtabile pot contribui la identificarea:
Răspunsul cronotrop se referă la modul în care frecvența cardiacă crește în timpul efortului. O creștere neobișnuită sau insuficientă poate reprezenta un indiciu care necesită evaluare medicală.
De asemenea, monitorizarea recuperării după antrenament poate oferi informații utile despre răspunsul organismului la activitatea fizică.
Medicul cardiolog atrage atenția asupra a cinci aspecte importante:
Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu subliniază că dispozitivele inteligente pot fi utile în practica medicală, dar informațiile pe care le furnizează trebuie interpretate cu atenție.
"Ideea esențială pentru practica cardiologică: atunci când un pacient prezintă o înregistrare neobișnuită de pe smartwatch, medicul nu trebuie nici să o accepte automat ca diagnostic, nici să o respingă automat ca artefact", explică dr. Gabriel Tatu Chițoiu, medic cardiolog.
Așadar, un ceas inteligent poate fi un instrument util pentru monitorizarea organismului, dar nu înlocuiește investigațiile medicale. O valoare neobișnuită nu înseamnă automat că există o afecțiune, însă nici nu trebuie ignorată, mai ales dacă este însoțită de simptome.