„În primul rând, pacienții ar trebui să se prezinte la medicul de familie. Acesta, în urma unui consult, îl îndrumă către medicul special cardiolog. Sigur că acolo, pe baza anamnezei, adică a istoricului pacientului și a acuzelor pe care acesta le prezintă, acestea ar trebui să fie însoțite de o electrocardiogramă, de o ecografie de cord. Și, sigur, dacă aceste evaluări aduc date importante și ne îndreaptă către alte modalități de examinare, acestea trebuiesc și ele efectuate. De tipul coronarografiei, de tipul arteriografiei periferice.
Sigur că o evaluare să spunem angiografică, adică de utilizare a substanței de contrast în evaluarea arterelor, poate să se întâmple de la nivelul capului, până la degetul mic să s pun așa. Această evaluare aduce date cu privire la reducerea calibrului vaselor sau chiar la ocluzia lor, și sigur că de aici decurge o modalitate de tratament”, a explicat dr Rodica Niculescu, medic primar chirurg, cu competențe în cardiologie, cardiologie invazivă și intervențională, șeful Departamentului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic SANADOR, EXCLUSIV la INTERVIURILE DC News și DC Medical.
Medicul a explicat ce se întâmplă odată făcute aceste investigații medicale de specialitate.
„Dacă ar fi să ne referim la coronarografie, atunci o evaluare coronarografică ne pune în fața alegerii unei dintre cele trei căi: fie tratament medical de întreținere a bolii de bază, fie necesitatea montării de stenturi pentru că există stenoze semnificative la nivelul arterelor coronare, sau chiar un tratament chirurgical clasic, pentru că pacientu respectiv are boli asociate grave, de tipul diabetului zaharat, în primul rând, cel mai aproape de suferința cardiacă, și deja toate cele trei artere sunt deja atât de afectate încât nu putem să punem atât de multe stenturi sau calcificările sunt atât de importante, încât ignoră cumva și metodele de tratament cu caciu la arterele noastre când mai putem stenturi câteodată.
De aceea, această evaluare coronarografică ne conduce de fapt în continuare către atitudinea terapeutică, și reprezintă în același timp și o metodă de evaluare după ce de exemplu un act chirurgical a avut loc, dar totuși pacientul prezintă din nou niște acuze, și atunci coronarografia poate fi reluată chiar și după by-pass coronarian, când arterele care sunt mai mici sau mai neimportante în momentul inițial al gestului chirurgical au devenit din nou și ele stenozante”, a arătat specialistul SANADOR.
Ce este coronarografia, dacă te dare sau nu când o faci și ce tip de anestezie țși se face, aflați în VIDEO:
Acest supliment simplu și natural îmbunătățește supraviețuirea pacienților cu insuficiență cardiacă.
Acest supliment îmbunătățește sănătatea inimii și are efect semnificativ și în cazul diabeticilor.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
Acesta este cel mai rău lucru pentru inimă. O macină în totalitate și dublează riscul de infarct și boală coronariană.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Acest simptomul comun îți arată că ai probleme cu inima. De obicei, apare dimineața. Poate duce inclusiv la deces.
Acest semn îți arată că ești la două săptămâni distanță de un infarct. La ce să fii atent.
Trei medicamente frecvent utilizate pot crește colesterolul.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Inima femeilor este mult mai afectată decât cea a bărbaților. Medicii trag un semnal de alarmă.