Produsele pe care le folosim zilnic, de la cosmetice și produse de îngrijire personală până la articole din plastic, ascund substanțe chimice care ar putea avea un efect neașteptat în timpul sarcinii.
Ftalații sunt substanțe chimice folosite într-o gamă largă de produse de consum și pot interfera cu funcționarea normală a hormonilor.
Femeile însărcinate cu niveluri mai mari în organism ale anumitor ftalați au prezentat valori mai ridicate ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice.
Aproximativ 13% dintre femeile participante au dezvoltat o afecțiune hipertensivă asociată sarcinii.
Studiul arată o asociere, nu o relație cauză-efect. Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma mecanismul și pentru a evalua dacă reducerea expunerii poate diminua riscul.
Hipertensiunea arterială în timpul sarcinii nu este o problemă care trebuie ignorată. Afecțiunile hipertensive ale sarcinii, inclusiv preeclampsia, se numără printre cauzele importante ale mortalității materne în Statele Unite și pot avea consecințe serioase atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Istoricul familial, stilul de viață și alți factori cunoscuți pot influența riscul. Tot mai multe cercetări analizează însă și o altă posibilă piesă a puzzle-ului: expunerea la substanțe chimice care perturbă sistemul endocrin.
Printre acestea se află ftalații, compuși întâlniți frecvent în produsele de larg consum. Ei pot fi utilizați în materiale plastice și se regăsesc, de asemenea, în diverse produse de îngrijire personală și în produse parfumate.
Un studiu publicat în Journal of the Endocrine Society sugerează că expunerea la anumite tipuri de ftalați ar putea fi legată de creșterea tensiunii arteriale în timpul sarcinii.
Cercetătorii au analizat date provenite de la 338 de femei însărcinate incluse în studiul „Environmental Reproductive and Glucose Outcomes” (ERGO).
Expunerea la ftalați și tensiunea arterială au fost evaluate în trei momente diferite ale sarcinii. Astfel, oamenii de știință au putut urmări dacă nivelurile mai mari ale acestor substanțe în organism erau asociate cu modificări ale tensiunii arteriale pe măsură ce sarcina avansa.
Analiza nu s-a limitat la un singur compus. Cercetătorii au evaluat ftalații atât individual, cât și în combinație, pentru a vedea dacă nivelurile mai mari erau asociate cu tensiune arterială crescută sau cu un risc mai mare de tulburări hipertensive legate de sarcină.
Rezultatele au indicat o asociere între concentrațiile urinare mai mari ale anumitor ftalați și valori mai ridicate ale tensiunii arteriale.
În special, femeile care aveau niveluri mai mari de ftalați asociați parfumurilor și celor întâlniți în produsele de îngrijire personală prezentau valori mai mari atât ale tensiunii arteriale sistolice, cât și ale celei diastolice.
Tensiunea sistolică reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra arterelor atunci când inima se contractă, în timp ce tensiunea diastolică este presiunea dintre bătăile inimii. Creșterea ambelor valori poate indica un profil cardiovascular mai puțin favorabil.
Mai mult, participantele cu niveluri mai ridicate ale anumitor ftalați, în special cei asociați produselor de îngrijire personală, au avut tendința de a prezenta tensiune arterială mai mare în etapele avansate ale sarcinii.
Un alt rezultat important este că aproximativ 13% dintre participante au dezvoltat o afecțiune hipertensivă asociată sarcinii.
Acest lucru este relevant deoarece hipertensiunea din sarcină poate lua forme diferite, iar unele dintre ele pot evolua către complicații severe. Preeclampsia, de exemplu, este o afecțiune caracterizată prin hipertensiune apărută în timpul sarcinii și poate afecta mai multe organe.
Studiul nu demonstrează că ftalații au provocat aceste probleme. Totuși, faptul că nivelurile mai mari ale anumitor substanțe au fost asociate cu valori mai ridicate ale tensiunii arteriale ridică o întrebare importantă: ar putea mediul chimic în care trăim să contribuie, alături de ceilalți factori de risc, la sănătatea cardiovasculară în timpul sarcinii?
Dr. Kimberly Parra, de la Școala de Sănătate Publică Harvard T.H. Chan din Boston, Massachusetts, subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.
„Studiul nostru sugerează că prezența în organism a unor concentrații mai mari de substanțe chimice asociate produselor de îngrijire personală, cunoscute sub numele de ftalați, ar putea contribui la creșterea tensiunii arteriale în timpul sarcinii”, a declarat cercetătoarea, conform Medical Xpress.
Însă aceasta a atras atenția asupra unei diferențe esențiale: asocierea nu înseamnă că ftalații sunt demonstrați drept cauză a hipertensiunii.
Cu alte cuvinte, cercetătorii au observat că cele două fenomene apar împreună mai frecvent, dar rezultatele nu pot demonstra că expunerea la ftalați determină în mod direct creșterea tensiunii arteriale.
Una dintre direcțiile pe care cercetătorii vor să le investigheze mai departe este reprezentată de căile biologice legate de estrogen.
Ftalații fac parte din categoria substanțelor care pot interfera cu sistemul endocrin, adică sistemul prin care organismul produce și reglează hormonii. În timpul sarcinii, modificările hormonale sunt profunde și au un rol esențial în adaptarea organismului matern.
De aceea, oamenii de știință vor să afle dacă efectele observate asupra tensiunii arteriale ar putea fi explicate, cel puțin parțial, prin modificarea unor mecanisme hormonale.
Este însă nevoie de cercetări suplimentare pentru a stabili dacă această ipoteză este corectă.
Rezultatele nu înseamnă că femeile însărcinate trebuie să renunțe la toate produsele cosmetice sau de îngrijire personală și nici că orice produs care conține ftalați va provoca hipertensiune.
Totuși, autorii sugerează că reducerea expunerii inutile la aceste substanțe ar putea reprezenta o strategie care merită investigată, mai ales în cazul produselor de îngrijire personală.
O atenție deosebită ar putea fi acordată produselor parfumate, deoarece anumite tipuri de ftalați asociate parfumurilor au fost printre compușii analizați în studiu.
Important este ca aceste măsuri să fie privite drept o posibilă strategie de reducere a expunerii, nu drept un substitut pentru monitorizarea medicală a sarcinii.
O problemă complicată este că eliminarea unui anumit compus dintr-un produs nu înseamnă automat că substanța care îl înlocuiește este lipsită de riscuri.
„Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine aceste descoperiri, în special dacă efectele sunt determinate de modificări ale căilor legate de estrogen”, a explicat Parra.
Cercetătoarea a subliniat și necesitatea analizării altor ftalați și a substanțelor chimice utilizate pentru a-i înlocui.
Această direcție este importantă deoarece expunerea oamenilor nu se limitează la un singur compus. În viața de zi cu zi, organismul poate intra în contact cu numeroase substanțe chimice, iar efectele combinațiilor dintre acestea sunt încă insuficient înțelese.
Studiul adaugă o piesă interesantă într-un puzzle mult mai mare privind sănătatea în timpul sarcinii. Hipertensiunea gestațională și preeclampsia au cauze complexe, iar riscul este influențat de numeroși factori.
Ftalații ar putea reprezenta unul dintre factorii de mediu care contribuie la acest risc, însă cercetarea actuală nu permite concluzia că aceste substanțe provoacă hipertensiune în sarcină.
Până când vor exista dovezi mai solide, mesajul cel mai important rămâne unul de prudență: reducerea expunerii inutile la substanțe chimice din produsele de consum poate fi o măsură rezonabilă, în timp ce monitorizarea tensiunii arteriale și controalele prenatale rămân esențiale pentru depistarea și tratarea la timp a complicațiilor sarcinii.
Iar întrebarea ridicată de cercetători este una care merită urmărită: cât de mult poate influența ceea ce punem pe piele, folosim în casă sau întâlnim în mediul de zi cu zi sănătatea mamei și a copilului înainte chiar de naștere?