Ziua Mondială a Sănătății Mintale a fost celebrată pentru prima dată la 10 octombrie 1992. A fost concepută ca activitate anuală a Federației Mondiale pentru Sănătate Mintală, de către secretarul general adjunct de atunci, Richard Hunter.
„Ziua Mondială a Sănătății Mintale din acest an, pe 10 octombrie, vine într-un moment în care viața noastră de zi cu zi s-a schimbat considerabil ca urmare a pandemiei COVID-19. Ultimele luni au adus numeroase provocări: pentru lucrătorii din domeniul sănătății, oferind îngrijire în circumstanțe dificile, mergând la muncă temându-se să aducă COVID-19 acasă cu ei; pentru studenți, adaptându-se la luarea cursurilor de acasă, cu puțin contact cu profesorii și prietenii, și anxioși cu privire la viitorul lor; pentru lucrătorii ale căror mijloace de trai sunt amenințate; pentru numărul mare de oameni prinși în sărăcie sau în condiții umanitare fragile, cu protecție extrem de limitată față de COVID-19; iar pentru persoanele cu condiții de sănătate mintală, mulți se confruntă cu o izolare socială chiar mai mare decât înainte. Și asta nu înseamnă nimic despre gestionarea durerii de a pierde o persoană dragă, uneori fără a putea să ne luăm la revedere”, notează OMS.
Consecințele economice ale pandemiei sunt „deja resimțite, întrucât companiile lasă personalul să plece într-un efort de a-și salva afacerile sau, într-adevăr, să închidă complet. Având în vedere experiența anterioară a situațiilor de urgență, este de așteptat ca nevoia de sănătate mintală și sprijin psihosocial să crească substanțial în următoarele luni și ani. Investițiile în programe de sănătate mintală la nivel național și internațional, care au suferit deja de ani de subfinanțare cronică, sunt acum mai importante decât au fost vreodată. Acesta este motivul pentru care obiectivul campaniei Zilei Mondiale a Sănătății Mintale din acest an este creșterea investițiilor în sănătatea mintală”, mai arată OMS.
Ministrul român al Sănătății marchează și el Ziua Mondială a Sănătății recunoscând că este nevoie de măsuri ferme, programe și investiții noi pentru înbunătățirea accesului la servicii medicale de specialitate în domeniul sănătății mintale.
„Pandemia provocată de noul coronavirus a produs multe schimbări în viața noastră din punct de vedere medical, dar și social și economic. Într-o astfel de perioadă cu numeroase provocări este nevoie, mai mult ca oricând, de echilibru și păstrarea sănătății mentale. În perioada următoare va fi nevoie de măsuri noi concretizate în programe și investiții pentru îmbunătățirea accesului populației la servicii de îngrijire a sănătății mintale”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.