Spitalele pavilionare. Bogdan Popescu, prorector Cooperare europeană și internațională UMF București și profesor de Neurologie la Spitalul Colentina, a vorbit, la o dezbatere online organizată de DC Media Group, despre transformările prin care trece Spitalul Colentina pentru a trata pacienții cu COVID-19 care au și comorbidități.
”Este spital suport, a intrat într-o serie de transformări pentru că nu e spital de Boli Infecțioase. (...) Sperăm să asigurăm asistența medicală pentru un număr cât mai mare de pacienți care vor avea nevoie de noi. (…) Spitalul Colentina s-a golit complet. În momentul de față nu mai există pacienți internați la Colentina.
(…) Spitale pavilionare – oferă acest avantaj al posibilității de a separa și controla mult mai bine în funcție de fiecare clădire în parte. Un spital care e monobloc e mai greu de supravegheat”, afirmă prof dr Bogdan Popescu.
Acesta a mai amintit că Spitalul Colentina are avantajul proximității cu Institutul Matei Balș, anjagații primei unități medicale fiind instruiți. ”Institutul Matei Balș va apela atunci când există o comorbiditate specifică la Spitalul Colentina. (…) Spitalul Colentina acoperă o parte dintre specialități, nu toate; nu e inclusă Psihiatria printre ele – medicii psihiatri vor lucra în ambulator”, detaliază prof dr Bogdan Popescu.
Medicul a mai vorbit despre un mesaj venit dinspre psihologi și psihiatri: ”A apărut un mesaj care arată o solidaritate extraordinară a colegilor noștri psihiatri sau psihologi și care este destinat medicilor în sensul în care este o listă de colegi psihoterapeuți care își pun la dispoziție pro bono consultanță specială pentru personalul medical care trece prin niște momente diverse, chiar și panică. Oamenii reacționează diferit în astfel de situații, știm cu toții. (…) Este firesc ca în fața unei amenințări față de care nici nu ști cât de protejat ești, nici cum va evolua situația, ai o familie acasă. Este normal să apară în rândul personalului medical o astfel de reacție”, a arătat prof dr Bogdan Popescu.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.