Cercetători de la Spitalul Pediatric Bambino Gesu, de la Vatican, au descoperit mecanismul ce provoacă răspunsul inflamator grav la copiii cu COVID-19, confundat iniţial cu boala Kawasaki, şi care deschide astfel calea unui diagnostic precoce cu teste specifice şi unui tratament, arată surse citate de agerpres.ro.
Studiul realizat la Bambino Gesu, în colaborare cu Karolinska Institutet din Stockholm, a detectat diferenţe imunologice între ambele maladii, iar rezultatele au fost publicate în revista ştiinţifică CELL.
La începutul pandemiei de SARS-Cov2 copiii păreau practic imuni la consecinţele noului coronavirus, însă ulterior s-a văzut că unii dintre ei pot dezvolta o formă gravă de inflamaţie sistemică, MIS-C (Multisystem Inflammatory Syndrome in Children), ce provoacă o inflamare a vaselor sanguine şi probleme cardiace şi intestinale.
Acest simptome, similare bolii Kawasaki, au determinat iniţial o asociere între această vasculită istemică şi COVID-19.
Studiul observă că ambele boli alterează nivelurile de citocine implicate în răspunsul imun, dar cu câteva diferenţe notabile.
De exemplu, interleukina-17A inhibitor, foarte mare la copiii cu Kawasaki, nu creştea la pacienţii cu COVID, care dezvoltau în schimb prezenţa de anticorpi.
S-au observat şi diferenţe din punct de vedere celular. Astfel, copiii cu coronavirus dezvoltă "un tip particular de limfocite T cu o funcţie imunologică alterată, comparativ cu copiii care au boala Kawasaki", o alterare ce constituie baza inflamării şi producerii de anticorpi ce pot dăuna inimii.
Aceste rezultate facilitează detectarea precoce la răspunsul inflamator la copiii cu COVID-19 în urmă monitorizării limfocitelor T şi spectrului de anticorpi. „Aceste rezultate reprezintă o descoperire importantă pentru alegerea unui tratament pentru inflamarea sistemică asociată infecţiei cu SARS-CoV2 şi bolii Kawasaki într-un mod mai precis şi bazat pe evidenţe”, a declarat Paolo Palma, responsabil al studiului.
Aceste rezultate evidenţiază un tratament cu imunoglobuline în doze ridicate pentru a limita efectul anticorpilor - Anakinra şi Cortizon - în faze incipiente pentru a bloca o inflamaţie secundară. Este în schimb contraindicat tratamentul cu tocilizumab şi cu medicamente anti-TNF (împotriva factorului de necroză tumorală).
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
Cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere. Medicii se așteaptă ca săptămâna viitoare numărul noilor cazuri să fie de 1000 pe zi.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?