Cum atacă noul coronavirus. Celulele din nas, plămâni și intestin, cele mai afectate

Un nou studiu, realizat de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și Universitatea Harvard, ambele din Cambridge, MA - alături de colegii din alte instituții - pare să fi identificat celulele pe care SARS-CoV-2 le atacă în corpul uman, notează Medical News Today.

Studiul - ale cărui rezultate vor apărea în curând în Journal Cell - este bazat pe investigațiile existente care arată că SARS-CoV-2 folosește două proteine, care acționează ca receptori, pentru a invada celulele gazdă și pentru a se reproduce. Aceste proteine sunt enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) și proteina transmembrană serină 2 (TMPRSS2).

Cercetătorii au vrut să afle care celule din corpul uman exprimă aceste proteine și s-au concentrat pe seturi de celule din pasajele nazale, plămâni și intestinul subțire. Acest lucru se datorează faptului că persoanele cu COVID-19 prezintă cel mai adesea simptome respiratorii și digestive.

„De îndată ce ne-am dat seama că rolul acestor proteine a fost confirmat biochimic, am început să căutăm care sunt acele gene", spune co-autorul studiului, dr. Jose Ordovas-Montanes.

„Am fost, într-adevăr, într-o poziție bună pentru a începe să investigăm care sunt celulele pe care acest virus le-ar putea viza", adaugă el.

Cercetătorii au folosit informațiile existente pentru a contura studiul și pentru a alege țesuturile pe care apoi le-au analizat.

„Deoarece avem acest depozit incredibil de informații, am putut începe să analizăm care ar putea fi celulele țintă pentru infecție", spune prof. Shalek.

„Chiar dacă aceste seturi de date nu au fost concepute special pentru [COVID-19], sperăm că ne-a dat un start pentru a identifica unele lucruri care ar putea fi relevante", continuă el.

Analizând celulele de la nivelul pasajelor nazale, plămânilor și intestinului subțire, cercetătorii au putut să identifice tipurile de celule pe care SARS-CoV-2 este cel mai probabil să le atace.

Cercetătorii au descoperit că, în pasajele nazale, „celulele secretoare de goblet" - care produc mucus - exprimă ARN care le permite să producă atât ACE2 cât și TMPRSS2. În țesutul pulmonar, s-au concentrat pe pneumocite de tip II, care sunt celulele care aliniază alveolele (sacii de aer) și le permit să rămână deschise.

În cele din urmă, în intestinul subțire, echipa s-a concentrat pe enterocite absorbante, care sunt celulele care asigură absorbția substanțelor nutritive cheie.

Rolul interferonului

Pe parcursul studiului, cercetătorii au descoperit, de asemenea, că gena care codifică ACE2 poate fi asociată cu activarea genelor care răspund și la interferon. Aceasta este o proteină care ajută la declanșarea răspunsului imun.

În urma experimentelor ulterioare, echipa a descoperit că interferonul a fost capabil să activeze gena ACE2 în celulele epiteliale ale căilor respiratorii.

Această constatare i-a determinat pe cercetători să creadă că noul coronavirus ar fi putut „învăța" să activeze proteine care sunt menite să ajute celulele să își păstreze integritatea față de acele celule.

„Acesta nu este singurul exemplu în acest sens", notează Ordovas-Montanes. Există alte exemple de coronavirusuri și alte virusuri care vizează, de fapt, genele stimulate de interferon, ca modalități de a intra în celule"

În urma recentelor descoperiri, cercetătorii cântăresc potențialul rol al interferonului  în cazul infecției cu SARS-CoV-2.

Pe de o parte, spun ei, această proteină poate stimula apărarea celulelor împotriva virusului. Pe de altă parte, este posibil ca interferonul să poată deveni și el o țintă pentru SARS-CoV-2.

„Este greu să tragem concluzii ample despre rolul interferonului împotriva acestui virus", explică prof. Shalek.

„Singurul mod în care vom începe să înțelegem asta este prin studiile clinice", adaugă el.