Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a semnat ieri Ordinul care pornește recoltarea de plasmă autoimună de la pacienții vindecați de COVID-19. Dr Virgil Musta, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, a explicat, însă, că acest tratament este destinat în primă fază numai unei anumite categorii de pacienți cu COVID-19, categorie pentru care terapia a dat deja rezultate remarcabile.
„Este o veste bună că avem și noi posibilitatea de a efectua această terapie. Studiile clinice, atât în China cât și în SUA și în anumite țări din Europa au arătat că ea are rezultate foarte bune la pacienții critici care sunt la Terapie Intensivă, cu șanse scăzute de supraviețuire. De fapt, principiul este de a administra plasmă de la pacienți care prezintă deja anticorpi și care să neutralizeze cantitatea mare de virus pe care pacienții critici o prezintă. Procedeul de recoltare este simplu, este cunoscut: donatoriilor, cei care au trecut peste boală și la care a trecut un anumit timp de la infecție, în general la 28 de zile de la debutul bolii, li se determină anticorpii. Și dacă ei doresc, pot dona sânge. Din acest sânge, printr-un procedeu numit fereză se extrage plasma cu o concentrație foarte mare de anticorpi specifici pentru COVID-19. Aceasta este administrată la pacient și neutralizează virusul din sângele pacienților, la nivelul plămânilor”, a detaliat dr Virgil Musta, la Digi24.
Protocoalele internaționale prevăd, la ora actuală, ca acest tratament să fie administrat doar persoanelor în stare critică, „dar în momentul în care or să apară noi studii sau va exista posibilitatea de a se recolta o cantitate mare de astfel de plasmă, posibil să fie extins și la persoanele care nu sunt critice. Problema este că pentru persoanele care nu au forme critice există terapii de altă natură, mai mult sau mai puțin eficiente. Problema este a acelor persoane critice la care, din păcate, mortalitatea la aceste cazuri este foarte, foarte mare, și se încearc la acestea să se facă câte ceva”, a continuat specialistul.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere. Medicii se așteaptă ca săptămâna viitoare numărul noilor cazuri să fie de 1000 pe zi.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.