Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a semnat ieri Ordinul care pornește recoltarea de plasmă autoimună de la pacienții vindecați de COVID-19. Dr Virgil Musta, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, a explicat, însă, că acest tratament este destinat în primă fază numai unei anumite categorii de pacienți cu COVID-19, categorie pentru care terapia a dat deja rezultate remarcabile.
„Este o veste bună că avem și noi posibilitatea de a efectua această terapie. Studiile clinice, atât în China cât și în SUA și în anumite țări din Europa au arătat că ea are rezultate foarte bune la pacienții critici care sunt la Terapie Intensivă, cu șanse scăzute de supraviețuire. De fapt, principiul este de a administra plasmă de la pacienți care prezintă deja anticorpi și care să neutralizeze cantitatea mare de virus pe care pacienții critici o prezintă. Procedeul de recoltare este simplu, este cunoscut: donatoriilor, cei care au trecut peste boală și la care a trecut un anumit timp de la infecție, în general la 28 de zile de la debutul bolii, li se determină anticorpii. Și dacă ei doresc, pot dona sânge. Din acest sânge, printr-un procedeu numit fereză se extrage plasma cu o concentrație foarte mare de anticorpi specifici pentru COVID-19. Aceasta este administrată la pacient și neutralizează virusul din sângele pacienților, la nivelul plămânilor”, a detaliat dr Virgil Musta, la Digi24.
Protocoalele internaționale prevăd, la ora actuală, ca acest tratament să fie administrat doar persoanelor în stare critică, „dar în momentul în care or să apară noi studii sau va exista posibilitatea de a se recolta o cantitate mare de astfel de plasmă, posibil să fie extins și la persoanele care nu sunt critice. Problema este că pentru persoanele care nu au forme critice există terapii de altă natură, mai mult sau mai puțin eficiente. Problema este a acelor persoane critice la care, din păcate, mortalitatea la aceste cazuri este foarte, foarte mare, și se încearc la acestea să se facă câte ceva”, a continuat specialistul.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.