Un studiu al oamenilor de știință europeni publicat miercuri de revista Nature a examinat un grup de gene care au fost legate de un risc mai mare de spitalizare și insuficiență respiratorie la pacienții infectați cu noul coronavirus.
Cercetătorii Hugo Zeberg și Svante Paabo au stabilit că genele aparțin unui grup sau haplotip, care probabil provenea din neandertalieni. Haplotipul se găsește la aproximativ 16% din populație în Europa și la jumătate din populație în Asia de Sud, în timp ce în Africa și Asia de Est este inexistent.
Se știe că oamenii moderni și neanderthalienii s-au încrucișat în diferite momente ale istoriei, rezultând un schimb de gene ce se poate găsi și astăzi.
Genele sunt unul dintre mai mulți factori de risc pentru COVID-19, inclusiv vârsta, sexul și condițiile preexistente, cum ar fi obezitatea, diabetul și problemele cardiace.
Zeberg și Paabo, care lucrează la Institutul Karolinska din Suedia și la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Germania, au remarcat că prevalența grupului de gene neanderthalian este cea mai mare la persoanele din Bangladesh, unde 63% se estimează că poartă o copie a haplotipul. Ei au citat studii din Marea Britanie care arată că persoanele de origine bangladesiană au un risc de două ori mai mare de a muri din cauza COVID-19 decât populația generală.
„Este izbitor faptul că moștenirea genetică a neanderthalienilor are consecințe atât de tragice în timpul pandemiei actuale” a spus Paabo într-un comunicat. „Trebuie investigat cât mai repede posibil să aflăm de ce se ntâmplă acest lucru”. Dar Andre Franke, directorul Institutului de Biologie Moleculară Clinică de la Universitatea din Kiel, Germania, a declarat că descoperirile nu au niciun impact imediat asupra tratamentului COVID-19.
Într-un comentariu înainte de publicarea finală a studiului, Franke a spus că o întrebare interesantă care rezultă din studiu este de ce acel haplotip - spre deosebire de majoritatea genelor neandertale - a supraviețuit până astăzi.
„Poate că este bine pentru un sistem imunitar foarte activ, dacă nu există alți factori de risc”, a sugerat el.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.