O meta-analiză internațională realizată de experți ai Institutului Karolinska din Suedia asupra mai multor cercetări confirmă existența unei variante specifice unei genei care protejează împotriva infecției severe cu COVID-19. Cercetătorii susțin că, pe lângă bătrânețe și anumite boli, genetica poate influența dacă infecția COVID ne afectează sever sau nu.
”Studiile anterioare efectuate în principal asupra persoanelor de origine europeană au descoperit că persoanele care poartă un anumit segment de ADN au un risc cu 20% mai mic de a dezvolta o infecție critică cu COVID-19. Acest segment de ADN codifică gene în sistemul imunitar și este moștenit de la neanderthalieni la aproximativ jumătate din toți oamenii din afara Africii. (...)
Cercetătorii au descoperit că indivizii de ascendență predominant africană aveau aceeași protecție ca și cei de ascendență europeană, ceea ce le-a permis să identifice o variantă specifică a genei de interes deosebit”, se arată într-un comunicat dat de Institutul Karolinska.
În această meta-analiză au fost analizate datele a circa 2.800 de oameni din mai multe regiuni ale lumii. ”Factorul că începem să înțelegem factorii de risc genetic în detaliu este cheia dezvoltării de noi medicamente împotriva COVID-19”, consideră Brent Richards, investigator principal la Institutul Lady Davis al Spitalului General Evreiesc și profesor la Universitatea McGill în Canada.
Studiul științific poate fi consultat AICI.
Pe de altă parte, cercetătorii polonezi au descoperit o genă despre care afirmă că dublează riscul de a dezvolta o formă gravă de COVID-19, o descoperire care ar putea ajuta medicii să identifice persoanele cele mai expuse riscului în urma contractării coronavirusului. Cercetătorii speră astfel că prin identificarea celor expuşi unui risc crescut îi va încuraja pe aceştia să se vaccineze şi le va oferi acces la mai multe opţiuni de tratament intensiv în caz de infectare, notează sursa citată.
"După mai bine de un an şi jumătate de muncă, a fost posibil să identificăm o genă responsabilă pentru o predispoziţie de a dezvolta o formă gravă de COVID-19", a declarat ministrul polonez al Sănătăţii, Adam Niedzielski. "Aceasta înseamnă că în viitor vom putea...să identificăm persoanele cu o predispoziţie de a face o formă gravă de COVID-19", a mai spus el.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.