De ce îți curge sânge din nas? Epistaxis (sângerare nazală): de ce apare și când devine urgență

Epistaxis este termenul medical pentru sângerarea nazală.

Deși să vezi sângerare nazală poate fi alarmant, în majoritatea cazurilor este vorba despre un episod minor, care se oprește cu îngrijire acasă.

Statistic, aproximativ 6 din 10 persoane vor avea cel puțin o sângerare nazală de-a lungul vieții.

Ce este epistaxisul?

O sângerare nazală înseamnă pierderea de sânge din țesutul care căptușește interiorul nasului. Poate apărea la o singură nară sau la ambele, însă cel mai frecvent afectează doar una.

Nasul conține numeroase vase mici de sânge, situate foarte aproape de suprafață. Rolul lor este de a încălzi și umezi aerul inspirat. Însă această poziționare le face vulnerabile: aerul uscat sau iritațiile pot duce la uscarea și crăparea mucoasei, iar vasele se pot rupe ușor, provocând sângerarea.

Tipuri de sângerare nazală

Medicii clasifică epistaxisul în funcție de locul în care apare sângerarea.

1. Epistaxis anterior

Este cel mai frecvent tip. Sângerarea începe în partea frontală a nasului, la nivelul septului nazal, adică peretele care separă cele două nări. Vasele mici din această zonă sunt fragile și se pot rupe cu ușurință.

De regulă, acest tip nu este grav și poate fi tratat acasă.

2. Epistaxis posterior

Apare mai profund, în partea din spate a nasului, aproape de gât. Implică vase de sânge mai mari și poate provoca sângerări abundente, care se pot scurge în partea din spate a gâtului.

Acest tip necesită adesea îngrijire medicală de urgență.

Cauzele sângerărilor nazale

Cele mai multe episoade nu sunt grave și au cauze comune.

• Aerul uscat este principala cauză

Mucoasa nazală se usucă, se crapă și devine predispusă la sângerare, mai ales la suflatul nasului sau la frecare.

Alte cauze frecvente includ:

• introducerea unui obiect în nas
• traumatisme nazale sau faciale
• deviație de sept
• infecții respiratorii superioare sau sinuzite (strănut, tuse, suflat repetat al nasului)
• rinită alergică sau nonalergică
• utilizarea frecventă a spray-urilor nazale antihistaminice sau decongestionante
• administrarea de medicamente anticoagulante (aspirină, AINS, warfarină)
• inhalarea de substanțe chimice sau mirosuri puternice
• consumul de droguri inhalatorii (precum cocaina)

Cauze mai rare

• consumul de alcool
• tulburări de coagulare (hemofilie, boala von Willebrand)
• hipertensiune arterială
• ateroscleroză
• intervenții chirurgicale nazale sau faciale
• tumori nazale sau polipi
• trombocitopenie imună
• leucemie
• telangiectazie hemoragică ereditară
• sarcină (dilatarea vaselor de sânge nazale)

Cine este mai predispus la epistaxis?

Deși oricine poate avea o sângerare nazală, riscul este mai mare în următoarele situații:

• Copiii între 2 și 10 ani, din cauza aerului uscat, răcelilor, alergiilor și obiceiului de a introduce degetele sau obiecte în nas
• Adulții între 45 și 80 de ani, deoarece coagularea sângelui poate fi mai lentă, iar hipertensiunea sau ateroscleroza sunt mai frecvente
• Femeile însărcinate, din cauza dilatării vaselor de sânge
• Persoanele care iau anticoagulante
• Pacienții cu tulburări de coagulare

Ce simptome apar?

De obicei, singurul simptom este sângele care curge din nas.

În cazul epistaxisului posterior, sângele poate ajunge în gât și stomac, provocând gust neplăcut și greață.

Dacă apar și alte simptome, acestea pot indica o afecțiune medicală asociată.

Când devine o urgență

Majoritatea cazurilor pot fi gestionate acasă. Totuși, este recomandat să consulți un medic dacă:

• sângerările sunt frecvente
• apar simptome de anemie (slăbiciune, amețeală, oboseală, paloare, senzație de lipsă de aer)
• sângerarea a început după inițierea unui medicament nou
• apar vânătăi neobișnuite pe corp
• copilul are sub 2 ani

Sângerarea abundentă sau asociată cu dificultăți de respirație impune prezentarea de urgență la spital.