Aproximativ 2 milioane de români au diabet de tip 2, iar mulți nu știu că au această boală. De ce este atât de periculoasă, ce analize pot depista diabetul înainte de apariția complicațiilor și cum crește riscul de infarct și AVC.
Aproximativ două milioane de români au diabet zaharat de tip 2, iar o parte dintre aceștia nu știu că suferă de această boală. În multe cazuri, afecțiunea nu provoacă simptome evidente în stadiile inițiale, ceea ce întârzie diagnosticul și crește riscul de complicații grave.
Diabetul zaharat de tip 2 nu afectează doar nivelul glicemiei, ci și sănătatea inimii, a rinichilor, a ochilor și a vaselor de sânge. În lipsa unui diagnostic și a unui tratament adecvat, boala poate avea consecințe severe, de la infarct miocardic și accident vascular cerebral (AVC) până la insuficiență renală, amputații ale membrelor și orbire.
Una dintre cele mai importante consecințe ale diabetului este creșterea riscului cardiovascular. Persoanele cu această afecțiune au un risc de infarct miocardic și AVC de aproximativ două ori mai mare decât persoanele fără diabet.
"Aproximativ 2 milioane de români au diabet de tip 2 - și o mare parte nici nu știu. De ce? Pentru că, mult timp, boala nu dă o simptomatologie zgomotoasă. Iar tăcerea asta e periculoasă: netratat, diabetul poate duce la AVC, infarct miocardic, insuficiență renală, amputații ale membrelor și chiar orbire. Riscul de infarct și AVC e de aproximativ două ori mai mare față de o persoană fără diabet", explică dr. Alexandru Covaciu, medic specialist cardiolog, pe pagina sa de facebook.
Absența unor simptome evidente nu înseamnă că boala nu evoluează. De aceea, controalele medicale și analizele de sânge au un rol important în depistarea timpurie a diabetului.
Diagnosticul poate porni de la două investigații uzuale: glicemia à jeun și hemoglobina glicată (HbA1c).
Glicemia à jeun măsoară nivelul glucozei din sânge după un repaus alimentar de cel puțin opt ore. O valoare sub 100 mg/dL este considerată normală. Valorile mai mari pot indica o problemă metabolică și necesită interpretare medicală.
Hemoglobina glicată (HbA1c) oferă informații despre nivelul mediu al glicemiei din ultimele aproximativ două-trei luni. O valoare sub 5,7% este considerată normală, în timp ce valorile mai mari pot indica prediabet sau diabet, în funcție de rezultat.
Rezultatele trebuie interpretate de medic, iar diagnosticul se stabilește pe baza criteriilor medicale și, atunci când este necesar, a unor teste suplimentare.
inimă - FOTO: Magnific@shuchetraranisarker
Stilul de viață are un rol esențial atât în prevenirea diabetului de tip 2, cât și în gestionarea bolii după diagnostic. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și menținerea unei greutăți sănătoase pot contribui la controlul glicemiei și la reducerea riscului cardiovascular.
Medicul cardiolog recomandă o alimentație cu mai puțin zahăr și mai multe legume, mișcare regulată și menținerea unei greutăți sănătoase. Aceste măsuri trebuie asociate, atunci când este necesar, cu tratamentul prescris de medic.
"Vestea bună e că se depistează cu două analize simple de sânge. Prima e glicemia à jeun, recoltată la 8 ore de la ultima masă - ideal sub 100 mg/dL. A doua e hemoglobina glicată, care arată media glicemiei din ultimele ~90 de zile - ideal sub 5,7%.
Și, în bună măsură, se ține în frâu prin ce faci tu în fiecare zi: o dietă cu mai puțin zahăr și mai multe legume, mișcare regulată, o greutate sănătoasă - plus tratamentul recomandat de medic", explică dr. Alexandru Covaciu.
Depistarea timpurie și respectarea recomandărilor medicale pot reduce riscul de complicații. Persoanele cu factori de risc sau cu valori anormale ale glicemiei ar trebui să discute cu medicul despre investigațiile necesare și despre frecvența controalelor.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.
Ai aceste semne pe piele sau gât? Poți avea o boală mortală fără să știi – 100 de milioane de oameni o ignoră zilnic!