Rănile diabetice care nu se mai închid reprezintă o provocare medicală uriașă. Milioane de pacienți cu ulcer diabetic se confruntă cu riscul amputării, iar medicii arată care sunt riscurile care transformă o simplă zgârietură într-o complicație cronică.
Diabetul zaharat aduce cu sine una dintre cele mai costisitoare și grave complicații medicale: rănile care refuză să se închidă. Peste 131 de milioane de oameni suferă din cauza ulcerelor diabetice, iar costurile globale pentru tratament ating suma colosală de 755 de miliarde de dolari anual. Un nou studiu științific, coordonat de cercetătorul Yi Ru, dezvăluie mecanismele biologice care blochează procesul natural de recuperare a pielii.
În mod normal, celulele sistemului imunitar numite monocite se transformă în macrofage pentru a repara țesutul. Acestea trec printr-o tranziție critică: de la starea M1 (pro-inflamatorie) la starea M2 (reparatorie).
În cazul pacienților cu diabet, acest mecanism se defectează. Macrofagele rămân blocate în starea M1, fapt care întreține o inflamație cronică. În loc să ajute la reconstrucția țesutului, aceste celule bombardează rana cu semnale inflamatorii care distrug celulele sănătoase și opresc procesul de vindecare, arată studiul publicat în MedScience.
Neutrofilele sunt "prima linie de apărare" a corpului împotriva infecțiilor. Totuși, în rănile diabetice, activitatea lor devine haotică. Acestea eliberează o cantitate excesivă de enzime și specii reactive de oxigen care degradează țesutul înconjurător.
Mai mult, formarea capcanelor extracelulare ale neutrofilelor este perturbată. Acest dezechilibru menține rana într-o stare de alertă permanentă, ceea ce împiedică formarea de piele nouă și crește riscul de amputare.
Un aspect critic descoperit de cercetători vizează celulele dendritice. Acestea au rolul de a "curăța" locul rănii prin procesul de eferocitoză (eliminarea celulelor moarte).
Din cauza activității reduse a transportorului SLC7A11, celulele dendritice nu reușesc să elimine resturile celulare. Acumularea de deșeuri biologice trimite semnale de alarmă constante sistemului imunitar, fapt care sabotează orice tentativă de închidere a ulcerului.
Celulele T sunt esențiale pentru reglarea inflamației și stimularea creșterii celulare. În rănile diabetice, numărul celulelor T reglatoare este mult mai mic decât în cazul persoanelor sănătoase.
De asemenea, celulele T epidermice (dendritice) produc mai puțini factori de creștere, precum substanțele similare insulinei. Fără acești mesageri chimici, keratinocitele (celulele pielii) nu se pot multiplica pentru a acoperi suprafața rănii.
Înțelegerea acestor mecanisme deschide drumul către tratamente personalizate. Iată principalele direcții de atac identificate în studiul recent:
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.
Diabetul de tip 5 tocmai a fost recunoscut oficial! Milioane de oameni afectați fără să știe – iată ce trebuie să afli chiar acum!
Complicația letată la care sunt expuși diabeticii. De ce nu funcționează tratamentul.
Cercetătorii descoperă noi indicii privind durerea nervoasă provocată de diabet.
O formă letală de diabet rămâne nediagnosticată. Cine sunt cele mai afectate persoane.
Medicii, îndemnați să regândească tratamentele pentru diabet. 40% dintre pacienți își pun sănătatea în pericol
Aceste două semne care apar dimineața pot indica prezența diabetului. Sunt mai mult decât banale.
