Studiu genetic amplu: nivelurile mai ridicate de cofeină din sânge sunt asociate cu IMC mai mic și risc redus de diabet de tip 2. Ce spun cercetătorii despre beneficii și limite.
Nivelul de cofeină din sânge ar putea influența direct cantitatea de grăsime corporală și riscul de diabet de tip 2, potrivit unui studiu publicat în martie 2023, care aduce dovezi genetice solide privind legătura dintre metabolismul cofeinei, indicele de masă corporală (IMC) și sănătatea metabolică.
Cercetarea a fost realizată de specialiști de la Karolinska Institute, University of Bristol și Imperial College London, folosind date genetice pentru a stabili relații de cauzalitate, nu doar simple asocieri statistice.
Analiza a inclus date genetice de la aproape 10.000 de persoane, extrase din baze de date internaționale, și s-a concentrat pe variații ale genelor CYP1A2 și AHR, implicate în viteza de metabolizare a cofeinei. Persoanele cu anumite variante genetice descompun cofeina mai lent, ceea ce face ca aceasta să rămână mai mult timp în sânge.
Potrivit autorilor, aceste persoane tind, paradoxal, să consume mai puțină cofeină, însă nivelurile mai ridicate de cofeină plasmatică sunt asociate cu un IMC mai mic și cu o masă totală de grăsime corporală redusă.
„Nivelurile plasmatice de cofeină, determinate genetic, au fost asociate cu un IMC mai scăzut și cu o cantitate mai mică de grăsime corporală”, notează cercetătorii în articolul publicat în Science Advances.
Studiul arată că persoanele cu niveluri mai ridicate de cofeină în sânge au și un risc mai mic de a dezvolta diabet de tip 2, aproximativ jumătate din acest efect fiind explicat prin reducerea IMC-ului. Cu alte cuvinte, efectul protector al cofeinei pare să fie mediat în mare parte de influența sa asupra greutății corporale.
În schimb, analiza nu a identificat o legătură semnificativă între cofeina din sânge și bolile cardiovasculare, precum fibrilația atrială, insuficiența cardiacă sau accidentul vascular cerebral.
Cercetătorii explică această asociere prin efectele cofeinei asupra metabolismului: stimularea termogenezei – producerea de căldură în organism – și accelerarea oxidării grăsimilor, proces prin care lipidele sunt transformate în energie. Ambele mecanisme joacă un rol important în reglarea greutății corporale.
Studiile anterioare au arătat că un consum moderat de cofeină este asociat cu un IMC mai mic și cu o sănătate cardiovasculară mai bună, iar această cercetare aduce un plus de claritate privind mecanismele implicate.
Autorii atrag atenția că efectele cofeinei nu sunt exclusiv pozitive și că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Deși unele studii pe termen scurt au arătat o scădere a greutății și a masei de grăsime în urma consumului de cofeină, efectele pe termen lung rămân insuficient cunoscute.
„Având în vedere consumul extrem de răspândit de cofeină la nivel global, chiar și efecte metabolice mici ar putea avea implicații importante pentru sănătatea publică”, subliniază autorii.
Specialiștii consideră că rezultatele justifică inițierea unor studii clinice randomizate, care să testeze dacă băuturile cu cofeină fără calorii pot contribui efectiv la reducerea riscului de obezitate și diabet de tip 2.
„Sunt necesare studii clinice controlate pentru a evalua dacă băuturile care conțin cofeină, dar nu au aport caloric, pot avea un rol real în prevenirea obezității și a diabetului de tip 2”, a declarat Benjamin Woolf, epidemiolog genetic la University of Bristol.
Deși metoda de analiză folosită – randomizarea mendeliană – este una dintre cele mai solide din epidemiologia modernă, cercetătorii admit că nu poate exclude complet influența altor factori și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea relațiilor de cauzalitate.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.
Cercetătorii descoperă noi indicii privind durerea nervoasă provocată de diabet.
