De ce cafeaua te deranjează la stomac. Ce trebuie să schimbi dacă vrei să mai bei cafea. Cum influențează cafeaua digestia

Cafeaua este o băutură foarte apreciată, cunoscută pentru capacitatea sa de a-ți îmbunătății concentrarea și de a-ți crește nivelul de energie.

De fapt, mulți oameni depind de ceașca lor zilnică de cafea chiar când se trezesc pentru a-și începe ziua cu dreptul.

Pe lângă efectele sale energizante, cafeaua a fost asociată cu o listă lungă de potențiale beneficii pentru sănătate.

Cafeaua este bogată în antioxidanți și multe studii arată că este bună pentru sănătate.

Cu toate acestea, consumul excesiv de cofeină este legat de efecte adverse precum anxietate, tulburări de somn, palpitații cardiace și neliniște.

Consumul a 400-600 mg/zi de cofeină nu este, în general, asociat cu efecte adverse la majoritatea oamenilor. Aceasta reprezintă aproximativ 6 mg/kg de greutate corporală, sau 4-6 cești medii de cafea pe zi.

Acestea fiind spuse, cofeina afectează fiecare persoană în mod diferit.

Iată compușii care îți pot deranja stomacul:

Cofeina

Cafeaua conține cofeină, un stimulent natural care ajută la menținerea vigilenței. Există aproximativ 95 mg de cofeină într-o ceașcă de cafea de 240 ml.

Cofeina este un stimulent puternic pentru minte, dar studiile indică faptul că aceasta poate face, de asemenea, ca tractul digestiv să se contracte mai frecvent.

Conform unui studiu, cofeina stimulează colonul cu 60% mai mult decât apa și cu 23% mai mult decât cafeaua decofeinizată. Astfel cofeina îți stimulează destul de mult intestinul inferior.

În plus, unele studii indică faptul că aceasta poate crește formarea de acid gastric, ceea ce ar putea deranja o persoană cu un stomac deosebit de sensibil.

Vezi și: De ce să renunți la diete. Cum știi când îți e foame și ce înseamnă mâncatul intuitiv

Acizii din cafea

Studiile au indicat faptul că acizii din cafea pot fi, de asemenea, implicați în problemele gastrointestinale, deși înainte cofeina era considerată principala cauză a acestei afecțiuni.

S-a demonstrat că numeroși acizi incluși în cafea, inclusiv N-alcanoil-5-hidroxitriptamida și acidul clorogenic, sporesc producția de acid gastric. Pentru ca alimentele să treacă prin stomac, acidul gastric ajută la descompunerea lor, potrivit Healthline.

Cu toate acestea, există dovezi contradictorii și nicio legătură semnificativă între cafea și agravarea simptomelor arsurii la stomac, în ciuda unor rapoarte venite de la persoane cu un stomac sensibil.

Ingrediente suplimentare

Uneori, stomacul deranjat nu este cauzat de cafea.

În realitate, majoritatea oamenilor adaugă lapte, smântână, îndulcitori sau zahăr în cafea, ceea ce poate deranja stomacul.

De exemplu, lactoza, un zahăr care se găsește în lapte, este absorbită în mod necorespunzător de aproximativ 65% dintre persoanele din întreaga lume, ceea ce poate duce la simptome precum diaree, crampe în stomac sau balonare la scurt timp după ce consumă produse lactate.

Citește și: Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic

Poți să ai tulburări de stomac de la cafeaua decofeinizată?

Uneori, consumul de cafea decofeinizată va ajuta la calmarea stomacului deranjat.

Acest lucru este valabil mai ales dacă principala cauză a problemelor tale digestive o reprezintă cofeina.

Cu toate acestea, cafeaua decofeinizată conține totuși acizi de cafea, cum ar fi N-alcanoil-5-hidroxitriptamida și acidul clorogenic, care au fost conectați cu o creștere a producției de acid gastric și la contracții ale tractului gastrointestinal.

Mai mult, cei care sunt sensibili la lapte, smântână, zahăr sau îndulcitori pot avea probleme cu stomacul dacă adaugă aceste ingrediente în cafeaua lor decofeinizată.

Sfaturi pentru a evita un stomac deranjat

Dacă descoperi că băuturile cofeinizate îți provoacă greață, există câteva modalități de a diminua efectele acesteia și de a te bucura în continuare de o ceașcă de cafea.

Pentru început, dacă bei cafeaua încet, în doze mici, s-ar putea să fie mai ușor pentru stomacul tău.

În plus, încearcă să eviți să consumi cafea atunci când îți este foame. Cafeaua este considerată acidă, așa că dacă o bei la masă poate facilita o digestie mai bună.

În ciuda miturilor persistente, puține dovezi științifice sugerează că este dăunător să o bei pe stomacul gol. Mai degrabă, probabil că are aceleași efecte asupra organismului tău indiferent de modul în care îl consumi.

Cu toate acestea, dacă întâmpini probleme digestive atunci când bei cafea pe stomacul gol, încearcă să o consumi în schimb cu mâncare. Dacă observi o îmbunătățire, ar fi mai bine să îți ajustezi rutina în consecință.

Iată alte câteva strategii pentru a reduce aciditatea cafelei:

- Alege o prăjire mai închisă la culoare. Acestea au, de obicei, mai puțină aciditate decât cele mai deschise, deoarece un studiu a demnostrat că boabele de cafea prăjite pentru perioade mai lungi de timp și la temperaturi mai ridicate aveau mai puțină aciditate .

- Încearcă să bei cafeaua care a fost preparată la rece. Studiile indică faptul că o ceașcă de cafea preparată la rece are o aciditate mai mică decât cea preparată la cald.

- Optează pentru boabe de cafea mai mari. Potrivit unui studiu, măcinarea mai mică a cafelei poate permite extragerea mai multor acizi în timpul preparării cafelei. Acest lucru sugerează că boabele de cafea mai mari ar putea avea o aciditate mai mică.

- În plus, ia în considerare utilizarea unui înlocuitor de lapte pe bază de plante, cum ar fi laptele de soia sau de migdale, dacă preferi lapte în cafea, dar ești intolerant la lactoză sau consideri că laptele îți deranjează stomacul.

Ca rezumat, cafeaua conține o serie de substanțe care pot provoca dureri de stomac.

Cofeina, acizii cafelei și, frecvent, alți aditivi precum laptele, smântâna, zahărul și îndulcitorii sunt incluși în această categorie. Mai multe dintre aceste substanțe, în afară de cofeină, se găsesc și în cafeaua decofeinizată.

Există câteva lucruri pe care le poți face pentru a diminua efectele neplăcute ale cafelei, dacă observi că aceasta îți deranjează stomacul. Printre acestea se numără alegerea unei cafele prăjite cu mai puțină aciditate, consumarea acesteia cu alimente, trecerea de la laptele obișnuit la cel de soia sau de migdale și reducerea cantității de aditivi.