Prediabetul ar putea să nu fie doar „anticamera” diabetului, ci o fereastră importantă în care boala poate fi oprită și chiar întoarsă din drum. Un grup de experți propune o schimbare majoră în modul în care este privită prevenția diabetului de tip 2.
Prediabetul nu este neapărat o etapă ireversibilă: intervențiile potrivite pot readuce glicemia la valori normale la unele persoane.
Prevenția diabetului ar trebui să înceapă mult mai devreme, chiar înainte de sarcină, nu abia când glicemia începe să crească.
Sănătatea metabolică a părinților poate conta pentru viitorul copilului, iar sarcina și alăptarea reprezintă perioade importante pentru intervenții preventive.
Experții propun un cadru internațional în 10 puncte, care include prevenție personalizată, evaluarea riscului pe tot parcursul vieții, instrumente digitale și inteligență artificială și reducerea inegalităților în sănătate.
Diabetul de tip 2 este adesea perceput ca o boală care apare la un moment dat, după ani de alimentație dezechilibrată, sedentarism sau creștere în greutate. În realitate, povestea este mult mai complexă.
Boala se dezvoltă, de regulă, lent, pe parcursul mai multor ani, iar riscul poate începe să se acumuleze cu mult înainte ca glicemia să depășească pragul de diagnostic.
Tocmai de aceea, un grup internațional de cercetători condus de specialiști de la Spitalul Universitar din Tübingen și Centrul German pentru Cercetarea Diabetului (DZD) propune o schimbare fundamentală de perspectivă: prevenirea diabetului nu ar trebui să fie o intervenție izolată făcută la vârsta adultă, ci un proces care urmărește sănătatea metabolică de-a lungul întregii vieți.
Concluziile experților au fost prezentate într-un articol publicat în revista Nature Medicine, în care cercetătorii sintetizează dovezile disponibile și propun un cadru internațional în 10 puncte pentru prevenirea diabetului de tip 2 și a complicațiilor acestuia.
Una dintre cele mai importante idei ale documentului este schimbarea obiectivului prevenției.
În prezent, atunci când o persoană este identificată cu prediabet, atenția se concentrează în principal pe reducerea riscului ca aceasta să ajungă la diabet de tip 2. Cercetătorii consideră însă că obiectivul poate fi mai ambițios.
Remisia prediabetului, revenirea glicemiei la niveluri normale, ar trebui să devină o țintă centrală a prevenției.
Prediabetul apare atunci când nivelurile glucozei din sânge sunt mai mari decât normalul, dar nu au ajuns încă la valorile utilizate pentru diagnosticul diabetului. Această perioadă poate reprezenta o oportunitate importantă pentru intervenție.
Studiile citate de experți arată că modificările țintite ale stilului de viață pot, în multe situații, să îmbunătățească reglarea glicemiei și să ducă la revenirea acesteia în intervalul normal.
Iar această revenire nu este doar o cifră mai bună pe buletinul de analize. Persoanele care reușesc să obțină remisia prediabetului au, pe termen lung, un risc considerabil mai mic de a dezvolta diabet de tip 2.
„Prediabetul nu este o afecțiune ireversibilă”, afirmă prof. dr. med. Andreas L. Birkenfeld, autor principal al lucrării, conform Medical Xpress. În opinia sa, prevenția ar trebui să urmărească nu doar oprirea progresiei către diabet, ci restabilirea sănătății metabolice cât mai devreme și cât mai durabil posibil.
Poate cea mai surprinzătoare concluzie a experților este că prevenirea diabetului de tip 2 ar trebui să înceapă cu mult înainte ca primele probleme ale glicemiei să apară.
Cercetătorii propun o abordare pe parcursul vieții, care să țină cont de mai multe etape importante.
Acestea includ perioada de dinaintea sarcinii, sarcina, prima copilărie, adolescența și începutul vieții adulte, precum și vârsta adultă mijlocie.
Ideea este simplă: sănătatea metabolică nu se construiește într-o singură zi și nici nu poate fi protejată printr-o singură intervenție.
„Mulți oameni asociază prevenirea diabetului în principal cu dieta și exercițiile fizice la vârsta adultă”, explică Yiying Wang, prima autoare a lucrării și doctorandă în medicină la Spitalul Universitar din Tübingen.
Însă riscul poate începe să se contureze mult mai devreme.
Un alt element important al noii abordări este perioada preconcepțională.
Potrivit experților, sănătatea metabolică atât a mamei, cât și a tatălui înainte de concepție poate influența sănătatea metabolică viitoare a copilului.
Sarcina reprezintă, la rândul ei, o perioadă în care pot fi luate măsuri importante pentru protejarea sănătății ambelor generații.
Alimentația, activitatea fizică, greutatea corporală și starea metabolică a mamei sunt factori care pot conta pentru evoluția sarcinii și pentru sănătatea copilului. După naștere, și perioada alăptării este considerată o oportunitate importantă pentru promovarea sănătății metabolice.
Astfel, în loc să se aștepte apariția unor valori anormale ale glicemiei după decenii, prevenția ar trebui să urmărească factorii de risc încă din primele etape ale vieții.
Obiceiurile care contribuie la sănătatea metabolică se formează adesea în copilărie.
De aceea, autorii consideră că prevenția diabetului nu trebuie să se limiteze la cabinetele medicale și la adulții care au deja factori de risc.
Copilăria, adolescența și începutul vieții adulte sunt perioade în care pot fi influențate alimentația, activitatea fizică, greutatea corporală și alte elemente care contribuie la sănătatea metabolică.
Această perspectivă schimbă și modul în care este privit riscul: nu este suficient să tratăm consecința atunci când apare, dacă putem interveni mai devreme asupra factorilor care au contribuit la apariția ei.
Cercetătorii propun, practic, o schimbare de filosofie.
Prevenția tradițională urmărește în principal reducerea riscului: dacă o persoană are prediabet, scopul este să nu ajungă la diabet.
Noua perspectivă adaugă un obiectiv mai ambițios: remisia.
Asta înseamnă că succesul prevenției nu ar trebui măsurat doar prin faptul că o persoană nu a dezvoltat încă diabet, ci și prin capacitatea de a restabili cât mai mult posibil funcționarea metabolică normală.
Conceptul este important deoarece prediabetul reprezintă o perioadă în care organismul transmite deja semnale că reglarea glicemiei nu mai funcționează perfect, dar în care există încă posibilitatea de a interveni.
Pentru a transforma această viziune într-o strategie concretă, grupul internațional de experți a propus un cadru în 10 puncte.
Acesta reunește priorități pentru cercetare, prevenție și îngrijirea medicală și pornește de la ideea că riscul de diabet trebuie evaluat individual și urmărit de-a lungul vieții.
Printre direcțiile considerate prioritare se numără:
1. Evaluarea riscului pe parcursul întregii vieți: nu doar identificarea factorilor de risc atunci când glicemia este deja crescută.
2. Prevenția personalizată: intervențiile ar trebui adaptate riscului și particularităților fiecărei persoane, în locul unei abordări identice pentru toți.
3. Identificarea cât mai timpurie a riscului: cu intervenții care să înceapă înainte de apariția diabetului.
4. Accentul pe sănătatea metabolică în perioada preconcepțională: pentru protejarea sănătății viitorilor părinți și a generației următoare.
5. Prevenția în timpul sarcinii și după naștere: perioade considerate esențiale pentru sănătatea metabolică a mamei și copilului.
6. Intervenții în copilărie și adolescență: înainte ca factorii de risc să se consolideze.
7. Promovarea remisiunii prediabetului: revenirea glicemiei la niveluri normale devine un obiectiv al prevenției, nu doar evitarea diagnosticului de diabet.
8. Utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale: pentru identificarea riscului, monitorizare și strategii de prevenție mai bine adaptate fiecărui individ.
9. Menținerea sănătății metabolice pe termen lung: nu este suficientă o îmbunătățire temporară; obiectivul este păstrarea beneficiilor în timp.
10. Reducerea inegalităților în sănătate: prevenția trebuie să fie accesibilă tuturor, indiferent de statutul social sau de condițiile în care trăiește o persoană.
Unul dintre elementele care ar putea schimba prevenția în următorii ani este utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale.
Aceste instrumente ar putea contribui la identificarea persoanelor cu risc crescut, la urmărirea evoluției factorilor metabolici și la dezvoltarea unor strategii de prevenție mai personalizate.
În loc ca medicul să privească doar o valoare a glicemiei obținută la un anumit moment, viitoarele sisteme ar putea integra mai multe informații despre evoluția riscului unei persoane.
Totuși, tehnologia nu înlocuiește intervenția medicală. Ea este văzută de experți ca un instrument care poate sprijini identificarea riscului și personalizarea prevenției.
„Diabetul de tip 2 nu se dezvoltă peste noapte”, subliniază prof. dr. Andreas L. Birkenfeld.
Riscul este rezultatul interacțiunii dintre factori biologici, sociali și comportamentali, care se pot modifica în diferite etape ale vieții.
Aceasta este și explicația pentru care o singură recomandare de tipul „mănâncă mai sănătos și fă mai multă mișcare” nu este suficientă pentru a descrie complexitatea prevenției diabetului.
Starea metabolică a organismului este influențată de numeroși factori, iar aceștia se pot schimba de-a lungul vieții.
Prin urmare, prevenția ar trebui să fie dinamică: evaluarea riscului, intervenția și monitorizarea trebuie adaptate pe măsură ce persoana trece prin diferite etape ale vieții.
Mesajul central al cercetătorilor este unul important: diagnosticul de prediabet nu trebuie privit automat ca un drum cu sens unic către diabet.
Pentru unele persoane, această etapă poate reprezenta o adevărată fereastră de oportunitate.
Dacă glicemia poate fi readusă la normal și sănătatea metabolică poate fi menținută, riscul ulterior de diabet de tip 2 poate fi redus substanțial.
De aceea, experții consideră că succesul nu ar trebui definit doar prin „nu a făcut diabet”, ci și prin „și-a recâștigat sănătatea metabolică”.
Propunerea grupului internațional de experți mută centrul de greutate al prevenției: de la reacția la boală către anticiparea riscului și restabilirea sănătății.
Prevenția diabetului ar trebui să înceapă înainte ca glicemia să devină problematică, să continue prin copilărie, adolescență și perioada adultă și să includă intervenții adaptate fiecărei etape a vieții.
Iar atunci când apare prediabetul, obiectivul nu ar trebui să fie doar acela de a „câștiga timp” până la apariția diabetului.
Ținta ar putea fi mult mai ambițioasă: remisia prediabetului, revenirea la valori normale ale glicemiei și menținerea sănătății metabolice cât mai mult timp posibil.
În această nouă viziune, prevenirea diabetului nu începe când apare boala. Începe cu mult înainte.
Cercetătorii descoperă noi indicii privind durerea nervoasă provocată de diabet.
Ce trebuie să știi dacă nu mănânci carne. Adevărul te va surprinde. Nutriționiștii au dat verdictul.
O formă letală de diabet rămâne nediagnosticată. Cine sunt cele mai afectate persoane.
Complicația letată la care sunt expuși diabeticii. De ce nu funcționează tratamentul.
Ai aceste semne pe piele sau gât? Poți avea o boală mortală fără să știi – 100 de milioane de oameni o ignoră zilnic!