În timp ce sistemul limbic este alcătuit din mai multe părți ale creierului, centrul procesării emoționale este amigdala, care primește aport din alte funcții ale creierului, cum ar fi memoria și atenția.
Formată ca o migdală, amigdala este responsabilă de răspunsuri emoționale multiple, precum dragostea, frica, mânia și dorința sexuală. Universitatea Shippensburg afirmă că în studiile la animale, stimularea sau îndepărtarea amigdalei modifică răspunsul emoțional: activarea electrică provoacă agresiune, în timp ce îndepărtarea chirurgicală are ca rezultat reacții emoționale indiferente. Prin urmare, deteriorarea amigdalei poate duce la răspunsuri emoționale anormale, iar supraestimularea provoacă reacții excesive.
Hipocampul este o altă parte a sistemului limbic care trimite informații amigdalei. Unul dintre centrele de procesare a memoriei creierului, hipocampul interacționează cu amigdala atunci când o persoană are amintiri cu legături emoționale. Potrivit The Canadian Institutes of Health Research, conexiunea dintre hipocamp și amigdala „poate fi la originea emoțiilor puternice declanșate de amintiri particulare", ceea ce explică răspunsurile emoționale la amintirile traumatice.
Cortexul prefrontal, situat aproape de partea din față a capului, este implicat în luarea deciziilor ca răspuns la emoții. Potrivit The Canadian Institutes of Health Research, cortexul prefrontal controlează ce decizie ia o persoană atunci când se confruntă cu o reacție emoțională și, de asemenea, reglează anxietatea.
Hipotalamusul, de asemenea o parte a sistemului limbic, alimentează informații în amigdala. Universitatea Shippensburg afirmă că hipotalamusul acționează ca un regulator al emoției, controlând nivelul dorinței sexuale, a plăcerii, a agresivității și a mâniei.
Girusul cingulat acționează ca o cale între talamus și hipocamp și joacă un rol în amintirea evenimentelor încărcate emoțional. Universitatea Shippensburg remarcă faptul că girusul cingulat concentrează atenția asupra evenimentului, alertând restul creierului că este semnificativ emoțional.
Zona tegmentală ventrală este de asemenea implicată în emoții și iubire, în special în modul în care o persoană percepe plăcerea. Căile dopaminei sunt localizate în zona tegmentală ventrală: dopamina este un neurotransmițător implicat în starea de spirit, iar nivelurile crescute cresc nivelul plăcerii persoanei.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.