Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile

Un nou studiu realizat pe șobolani sugerează că doar câteva zile de consum al unei diete bogate în grăsimi saturate pot afecta memoria și pot provoca inflamații cerebrale la adulții în vârstă. Cercetătorii au analizat efectele acestei alimentații pe grupuri de șobolani tineri și bătrâni, timp de trei zile și trei luni, pentru a observa modificările în organism și în creier.

Probleme metabolice și inflamatorii în creier

Așa cum era de așteptat pe baza cercetărilor anterioare despre diabet și obezitate, consumul de alimente bogate în grăsimi timp de trei luni a dus la probleme metabolice, inflamații intestinale și schimbări majore ale florei intestinale la toți șobolanii, comparativ cu cei care au consumat o dietă normală. Totuși, doar trei zile de alimentație bogată în grăsimi nu au provocat modificări metabolice semnificative.

În ceea ce privește creierul, cercetătorii au descoperit că doar șobolanii bătrâni au prezentat probleme de memorie și schimbări inflamatorii – indiferent dacă au urmat dieta bogată în grăsimi timp de trei zile sau trei luni.

Inflamația creierului, factor cheie în declinul cognitiv

Rezultatele infirmă ideea conform căreia inflamația cerebrală legată de dietă este cauzată de obezitate, a explicat Ruth Barrientos, autor principal al studiului și cercetător la Institutul de Cercetare în Medicină Comportamentală din cadrul Universității de Stat din Ohio.

"Dieta nesănătoasă și obezitatea sunt legate, dar nu sunt inseparabile. Noi analizăm efectele directe ale dietei asupra creierului. Și am demonstrat că, în doar trei zile, cu mult înainte ca obezitatea să se instaleze, apar schimbări neuroinflamatorii semnificative.

Modificările din organism apar mai lent și nu sunt necesare pentru a cauza probleme de memorie și schimbări în creier. Nu am fi putut descoperi că inflamația cerebrală este cauza principală a declinului cognitiv indus de dieta bogată în grăsimi fără să comparăm aceste două perioade de timp", a declarat Barrientos.

Dieta bogată în grăsimi, nocivă - FOTO: Freepik@vkstudio

Un creier îmbătrânit, mai vulnerabil la dietă nesănătoasă

Cercetările anterioare ale lui Barrientos sugerează că îmbătrânirea duce la o "pregătire" a creierului pentru inflamație și la o reducere a capacității acestuia de a se reface, iar o dietă nesănătoasă poate agrava acest proces.

În cadrul studiului, dieta utilizată conținea 60% din calorii provenite din grăsimi, un procent similar cu cel regăsit în anumite produse fast-food, precum burgerii de la lanțurile McDonald's sau Burger King.

După ce șobolanii au urmat dieta timp de trei zile sau trei luni, cercetătorii au testat două tipuri de memorie afectate frecvent la persoanele cu demență: memoria contextuală, controlată de hipocamp, și memoria bazată pe frică, asociată cu amigdala cerebrală.

Rezultatele au arătat că șobolanii bătrâni și-au pierdut rapid ambele tipuri de memorie după doar trei zile de dietă bogată în grăsimi, iar problemele s-au menținut și după trei luni.

Indicatori inflamatori modificați

Analiza a evidențiat creșteri ale unor proteine inflamatorii (citokine) în creierul șobolanilor bătrâni după doar trei zile de dietă, semn al unui răspuns inflamator dereglat. După trei luni, nivelurile acestor proteine au rămas anormale, iar problemele cognitive au persistat.

"Orice abatere de la markerii inflamatori normali este un răspuns negativ și s-a demonstrat că afectează funcțiile de învățare și memorie", a explicat Barrientos.

Diferențe între tineri și vârstnici

După trei luni de dietă bogată în grăsimi, atât șobolanii tineri, cât și cei bătrâni au acumulat mai multă greutate și au prezentat disfuncții metabolice – probleme cu insulina, creșteri ale proteinelor inflamatorii din țesutul adipos și modificări ale microbiomului intestinal.

Cu toate acestea, doar animalele bătrâne au suferit pierderi de memorie și modificări cerebrale.

"Aceste diete duc la schimbări legate de obezitate la ambele categorii de vârstă, dar animalele tinere par mai rezistente la efectele asupra memoriei. Probabil acest lucru se datorează capacității lor de a activa mecanisme antiinflamatorii compensatorii, pe care animalele mai în vârstă nu le au.

Atunci când insulina, glicemia și inflamația țesutului adipos cresc atât la animalele tinere, cât și la cele bătrâne, este dificil să identificăm cauza exactă a declinului memoriei doar analizând organismul. Ceea ce contează cu adevărat este ce se întâmplă în creier", a explicat Barrientos.

Studiul a fost publicat în revista Immunity & Ageing și a fost finanțat prin granturi oferite de Institutul Național pentru Îmbătrânire din SUA.