Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Un nou studiu arată că timpul petrecut stând jos afectează sănătatea creierului, indiferent de nivelul de activitate fizică. Un studiu de șapte ani, realizat de cercetătorii de la Vanderbilt University’s Memory and Alzheimer’s Center, arată că adulții în vârstă care petrec mai multe ore zilnic stând jos prezintă o micșorare mai rapidă a volumului cerebral și un declin cognitiv accelerat – chiar dacă fac sport în mod regulat.
"Purtătorii APOE-ε4 par să prezinte un risc crescut de neurodegenerare asociat cu un comportament sedentar mai mare, independent de nivelul de activitate fizică", au declarat autorii în revista Alzheimer’s & Dementia, subliniind că efectele negative ale sedentarismului nu pot fi compensate doar prin exercițiu fizic.
Cercetarea a inclus 404 participanți, cu o vârstă medie de 71 de ani, care au purtat brățări speciale de monitorizare a activității timp de șapte ani. În medie, aceștia petreceau în jur de 13 ore pe zi stând jos.
Problemele au fost mai accentuate în rândul persoanelor purtătoare ale genei APOE-ε4, asociată cu un risc crescut de Alzheimer. La acești participanți, sedentarismul a fost corelat cu reducerea accentuată a volumului total cerebral, dar și a volumului lobului frontal și parietal – regiuni-cheie pentru memorie și gândire.
Modificările cerebrale asociate cu statul îndelungat jos au fost observate în special în zonele afectate tipic de boala Alzheimer, cum ar fi hipocampul – responsabil pentru formarea amintirilor. Participanții care petreceau mai mult timp stând jos au prezentat o subțiere accelerată a acestor regiuni și rezultate mai slabe la testele de memorie.
În timp, aceștia au pierdut volum hipocampic mai rapid și au înregistrat un declin mai accentuat în capacitatea de a numi obiecte și de a procesa rapid informații.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat - FOTO: Freepik@grustock
Studiul este valoros prin faptul că a controlat variabilele legate de activitatea fizică, izolând astfel efectul specific al sedentarismului. Concluzia? Respectarea ghidurilor CDC privind activitatea fizică săptămânală nu este suficientă dacă restul timpului este petrecut în mare parte stând nemișcat.
"Ce faci între antrenamente contează la fel de mult ca antrenamentele în sine. Chiar dacă mergi la sală sau faci plimbări zilnic, orele lungi de stat jos – la birou, în mașină sau în fața televizorului – îți pot compromite sănătatea creierului", atrag atenția cercetătorii.
Tehnologia, munca de birou și obiceiurile moderne contribuie la o viață din ce în ce mai sedentară. Potrivit datelor din studiu, un adult în vârstă petrece în medie peste 9 ore zilnic stând jos – iar aceste cifre sunt probabil mai mari după pandemia care a adus o scădere generalizată a mobilității.
Cercetătorii recomandă introducerea pauzelor de mișcare pe parcursul zilei, utilizarea birourilor reglabile în înălțime, mersul pe jos în timpul apelurilor telefonice și alte modalități de a reduce timpul petrecut stând jos.
"Reducerea sedentarismului ar putea proteja creierul la fel de eficient ca exercițiile fizice în sine", concluzionează autorii.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.