Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia

Vezi și: Alimentele care cresc riscul de cancer. Specialiștii, avertisment

Glioblastomul, una dintre cele mai agresive forme de cancer cerebral, a fost până acum extrem de rezistent la tratamente. Însă o echipă de cercetători de la Sylvester Comprehensive Cancer Center, din cadrul Universității din Miami Miller School of Medicine, a descoperit o metodă care ar putea îmbunătăți eficiența imunoterapiei.

Oamenii de știință au constatat că suprimarea unei proteine numite ZNF638 poate declanșa un răspuns imun antiviral, sporind eficacitatea inhibitorilor punctelor de control imunitar (ICI).

Descoperirea nu doar că propune o nouă strategie terapeutică, dar și identifică ZNF638 ca un biomarker important, ceea ce ar putea permite personalizarea tratamentului. Studiul a fost publicat pe 17 martie în Journal of Clinical Investigation.

De ce este glioblastomul atât de greu de tratat

Glioblastomul este cel mai frecvent tip de tumoră cerebrală la adulți, cu aproximativ 12.000 de cazuri diagnosticate anual în Statele Unite. În ciuda progreselor în medicină, rata de supraviețuire a pacienților nu s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele două decenii.

Tumora creează un mediu puternic imunosupresor, variază de la un pacient la altul și ridică provocări majore în ceea ce privește intervențiile chirurgicale.

"Tumorile cerebrale sunt unii dintre cei mai formidabili adversari ai medicinei. Opțiunile noastre actuale de tratament sunt pur și simplu insuficiente", a declarat Dr. Ashish H. Shah, autor principal al studiului, neurochirurg și cercetător la Sylvester.

Vezi și: Este sigur să reîncălzim orezul? Un expert clarifică dezbaterea și greșeala pe care toți o fac

Inhibitorii punctelor de control imun: un potențial nevalorificat

Terapia cu inhibitori ai punctelor de control imun a revoluționat tratamentul multor tipuri de cancer, însă succesul său în cazul glioblastomului a fost limitat din cauza mediului puternic imunosupresor al tumorii.

"Pentru multe alte tipuri de cancer, imunoterapia a schimbat complet paradigma tratamentului, dar în cazul tumorilor cerebrale nu am văzut aceleași progrese. Cel puțin, nu încă", a explicat Shah.

Cercetătorii încearcă să identifice modalități prin care terapiile de tip ICI să devină eficiente și pentru glioblastom. Conform studiului condus de Shah, soluția ar putea fi un mecanism numit mimetism viral.

Mimarea unei infecții virale: o abordare revoluționară

Conceptul de mimetism viral constă în declanșarea unui răspuns imun prin convingerea organismului că tumora este infectată cu un virus. În milioane de ani de evoluție, genomul uman a acumulat fragmente de virusuri cunoscute sub numele de retrovirusuri endogene umane. De obicei, aceste gene sunt menținute inactive de proteine specifice, în special de complexul proteic HUSH.

În cazul mimetismului viral, organismul este determinat să reactiveze aceste fragmente virale inofensive, declanșând astfel un răspuns imun puternic care poate face tumorile mai sensibile la imunoterapie.

"Folosim evoluția pentru a lupta împotriva tumorilor", a explicat Shah.

Tehnica a fost utilizată pentru prima dată cu succes în cancerul ovarian în 2015 și, de atunci, a fost testată și în alte tipuri de cancer. Însă până la acest studiu, nu fusese aplicată cu succes tumorilor cerebrale.

Vezi și: Semne timpurii ale diabetului pe care le observi dimineața

Glioblastomul - FOTO: Freepik@kjpargeter

Țintirea proteinei ZNF638 pentru activarea răspunsului imun

Pentru a face posibilă aplicarea mimetismului viral în tratamentul glioblastomului, cercetătorii s-au concentrat asupra proteinei ZNF638, care reglează grupul de proteine responsabile de menținerea inactivă a retrovirusurilor.

Echipa a analizat baze de date oncologice, corelând nivelurile de expresie ale ZNF638 cu factori imunologici, precum infiltrarea celulelor imune. S-a descoperit că pacienții cu expresie scăzută a ZNF638 răspundeau mai bine la terapia ICI și aveau rate de supraviețuire mai mari.

Experimentele de laborator au confirmat aceste descoperiri. Celulele tumorale cu niveluri reduse de ZNF638 prezentau o infiltrare crescută de celule imunitare, iar sistemul de monitorizare a retrovirusurilor devenea activ. Aceste date au fost susținute și de analizele pe pacienți, ceea ce a întărit ipoteza că țintirea ZNF638 ar putea declanșa mimetismul viral în tumorile cerebrale.

Rezultate promițătoare: un pas spre viitor

Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au suprimat expresia proteinei ZNF638 în celulele tumorale, fără a afecta țesutul cerebral sănătos. Atunci când această strategie a fost combinată cu terapia ICI, s-au observat mai multe efecte benefice: reducerea creșterii tumorale, creșterea infiltrării limfocitelor T și îmbunătățirea semnificativă a ratei de supraviețuire.

"Cele mai surprinzătoare descoperiri au fost în datele clinice, unde pacienții cu expresie scăzută de ZNF638 au avut un răspuns mai bun la imunoterapie. Acest lucru susține puternic ideea că suprimarea ZNF638 ar putea face tumorile mai vulnerabile la imunoterapie", a declarat Jay Chandar, student în anul patru la medicină și coautor al studiului.

"Având în vedere că majoritatea studiilor anterioare privind utilizarea ICI în glioblastom nu au avut succes, este extrem de încurajator să descoperim o nouă țintă terapeutică și să vedem că mimetismul viral ar putea avea un impact pozitiv.

Sunt optimistă că această strategie ar putea îmbunătăți prognosticul pacienților cu glioblastom", a adăugat Dr. Deepa Seetharam, cercetător postdoctoral în Departamentul de Neurochirurgie și coautor al studiului.

Vezi și: Omega-3 ar putea încetini îmbătrânirea. Efectele sunt amplificate de vitamina D și exercițiile fizice

Personalizarea tratamentului și perspective de viitor

Aceste descoperiri sugerează că ZNF638 ar putea deveni un biomarker esențial pentru personalizarea tratamentului pacienților cu glioblastom.

În prezent, inhibitorii punctelor de control imun nu sunt aprobați pentru acest tip de cancer, iar pacienții au primit astfel de terapii doar în mod experimental. Însă utilizarea ZNF638 ca biomarker ar putea permite selectarea pacienților care ar beneficia cel mai mult de această strategie terapeutică.

Pe termen lung, obiectivul cercetătorilor este dezvoltarea unui medicament capabil să pătrundă în creier și să inhibe selectiv ZNF638, permițând utilizarea eficientă a ICI în tratamentul glioblastomului.

"Atunci vom schimba cu adevărat regulile jocului. Un astfel de tratament sinergic reprezintă viitorul imunoterapiei pentru glioblastom", a concluzionat Shah.