EXCLUSIV Osteoporoza. Cătălina Poiană: Un traumatism minim e căderea de la propria înălțime. Oasele se pot fractura spontan
Osteoporoza, cea mai frecventă boală metabolică osoasă care crește riscul de fractură.
Cristi Minculescu a povestit pentru Fanatik despre boala cu care a fost diagnosticat, boala polichistică hepatică, afecțiune pe care atât artistul, cât și sora sa au ”moștenit-o” de la tatăl lor. De altfel, această boală a fost cea care l-a răpus, la numai 54 de ani.
”Este o boală ereditară pe care o am atât eu, cât și sora mea. A fost foarte greu, bineînțeles. Toți cei care au fost diagnosticați cu o boală gravă știu cât de greu este și psihic, fizic nu mai spun. Dar eu am fost un norocos al sorții și am reușit să ies învingător din această încercare. De regretat…poate faptul că la momentul respectiv nu am explicat public mai bine care este cauza aceste boli și atunci am lăsat loc unor speculații și comentarii care nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat solistul de la Iris pentru Fanatik.
În cadrul aceluiași interviu, Cristi Minculescu a explicat care a fost ceam ai mare frică a sa, dar și momentul în care a trăit-o.
”Atunci când am fost bolnav și în mod real nu știam dacă o să supraviețuiesc. Probabil nu există teamă mai mare decât cea pentru viața ta, cu excepția celei pentru viața unei persoane foarte dragi ție”, a mai spus artistul.
Solistul de la Iris, ajuns la 63 de ani, cu înțelepciunea omului trecut prin viață, are și câteva sfaturi pentru tinerii de astăzi, în privința fumatului, dar și al consumului de alcool, subliniind că totul ține de echilibru. Și asta în contextul în care Cristi Minculescu a băut și fumat de foarte devreme, la numai 11 ani.
”Eram un adolescent teribilist și tentațiile erau foarte mari. Cred că totul ține de echilibru. Bineînțeles că trebuie să-ți trăiești viața, să ai experiențe diverse, să încerci lucruri. Doar așa poți ajunge un individ complet și complex la maturitate. Însă da, lucrurile trebuie abordate cu responsabilitate. Cam asta ar fi sfatul meu pentru cei tineri. Niciodată interzisul lucrurilor nu poate aduce ceva bun. Explicarea consecințelor anumitor fapte este soluția”, a mai spus Cristi Minculescu.
Boala polichistică hepatică este o afecțiune rară, care determină apariția unor chisturi la nivelul ficatului, caracterizată prin mutații ale genelor care codifică proteinele implicate în transportul fluidului și creșterea celulelor epiteliale din ficat. Aceste mutații duc la înlocuirea țesutului hepatic normal cu chisturi hepatice pline de lichid.
Un ficat sănătos are suprafața netedă, cu aspect uniform, în timp ce un ficat afectat de boala polichistică poate căpăta aspectul unui strugure cu boabe proeminente.
În general, pacienții care suferă de această boală nu au simptome și nu sunt diagnosticați decât uneori, întâmplător. Însă dacă dimensiunile chisturilor ori numărul acestora crește prea mult, pot apărea simptome și complicații. De multe ori, boala polichistică hepatică apare în asociere cu boala polichistică renală.
Osteoporoza, cea mai frecventă boală metabolică osoasă care crește riscul de fractură.
Echilibrul hormonilor este crucial pentru o sănătate optimă, iar chiar și o mică dereglare poate afecta semnificativ viața de zi cu zi.
Greutatea corporală este un factor care poate duce la apariția bolii Alzheimer. Câte kilograme trebuie să ai pentru a fii la risc.
Acest tip de cancer este descoperit întâmplător. Este un tip de cancer care avansează lent.
Care sunt diferențele dintre cele două afecțiuni ale glandei tiroide: hipotiroidism și hipertiroidism.
O boală extrem de frecventă poate duce la creșterea colesterolului. Aceasta nici măcar nu are simptome evidente.
Descoperă complexitatea sindromului Cushing, o tulburare hormonală determinată de niveluri ridicate de cortizol.
Asta se întâmplă dacă congelezi fructele și legumele. Răspunsul medicilor te va pune pe gânduri.
Află mai multe despre studiul care prezintă cum nivelurile de testosteron pot influența riscul de diabet de tip 2 la bărbații supraponderali.
Prediabetul poate fi ținut sub control iar schimbările din viața de zi cu zi sunt cheia pentru a controla nivelul glicemiei.
Cât trebuie să mâncăm după 40 de ani. De ce ne îngrășăm după o anumită vârstă. Cum și cât trebuie, de fapt, să mâncăm.
De ce 90% dintre oameni au această bacterie în corp fără să știe. Cum e posibil ca doar 90% din oameni să o aibă. Ce se întâmplă cu restul de 10%.