Suntem obișnuiți să credem că greutatea corporală reflectă fidel starea noastră de sănătate: kilogramele în minus înseamnă sănătate, iar cele în plus, boală. Însă știința ne oferă o perspectivă mai nuanțată, una în care greutatea este doar un singur indicator într-un tablou mult mai complex.
Poți consuma legume și fructe zilnic, poți merge regulat la sală, poți avea valori perfecte ale tensiunii arteriale și colesterolului și totuși, să fii considerat „nesănătos” doar pentru că ai un număr mai mare pe cântar. În același timp, cineva cu o greutate „ideală” poate trăi pe bază de stres, cofeină, mese sărite și lipsă de mișcare.
Greutatea măsoară un singur lucru: masa totală a corpului. Este adesea utilizată pentru a deduce dacă o persoană consumă mai multe sau mai puține calorii decât arde. Dar dincolo de asta, greutatea nu oferă informații esențiale despre sănătatea cuiva, potrivit Reuters.
Cântarul nu poate arăta:
Toți acești factori, deși mai greu de măsurat, oferă o imagine mult mai fidelă a sănătății reale a unei persoane.
La nivel de populație, da, există o asociere între greutatea corporală crescută (măsurată prin indicele de masă corporală – IMC) și riscuri mai mari pentru boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și anumite tipuri de cancer. Însă realitatea individuală este mai complexă.
Unii oameni supraponderali au parametri metabolici excelenți, un fenomen numit „obezitate metabolic sănătoasă”. În schimb, alții cu greutate „normală” pot avea un stil de viață sedentar, grăsime viscerală crescută și o alimentație săracă în nutrienți. Termeni ca „Tofi” („thin outside, fat inside”, subțire pe dinafară, gras pe dinăuntru) sau „skinny fat” ilustrează această realitate.
Deci, putem avea o persoană cu o dietă bogată în legume, cereale integrale și grăsimi bune, care este considerată nesănătoasă doar pentru că are un IMC ridicat. În același timp, cineva cu o greutate „ideală”, dar cu o dietă săracă și lipsă de mișcare, este văzut ca fiind sănătos, o percepție complet greșită.
Simplu: pentru că este ușor de măsurat și evidentă la prima vedere. Investigații precum analizele de sânge, evaluările dietetice sau scanările corporale necesită timp, bani și expertiză. În schimb, greutatea se poate observa imediat – și astfel devine un criteriu facil de judecată socială, deși superficial și adesea înșelător.
Societatea a fixat în mintea noastră un ideal de „corp sănătos”, bazat pe aparență, nu pe realitate medicală. Din păcate, stigmatizarea obezității nu ajută oamenii să slăbească, din contră, le poate sabota eforturile.
Acest tip de cancer este descoperit întâmplător. Este un tip de cancer care avansează lent.
Află mai multe despre studiul care prezintă cum nivelurile de testosteron pot influența riscul de diabet de tip 2 la bărbații supraponderali.
O boală extrem de frecventă poate duce la creșterea colesterolului. Aceasta nici măcar nu are simptome evidente.
Acestea sunt semnele care ar trebui să ne trimită la endocrinolog.
Acest truc genial previne apariția ridurilor și oprește albirea părului.
Un obicei comun din timpul nopții poate indica o boală gravă. Este un semnal de alarmă.
Echilibrul hormonilor este crucial pentru o sănătate optimă, iar chiar și o mică dereglare poate afecta semnificativ viața de zi cu zi.
Acest semn care apare pe gât trebuie să te trimită la endocrinolog.
Această boală ignorată, fără simptome foarte evidente, duce la formarea plăcilor de aterom, lucru care poate provoca boală cardiacă ischemică, infarct sau AVC.