Un studiu pe aproximativ 350.000 de oameni arată ce legătură există între cafea, ficat, ciroză și cancer hepatic și câte cești au avut cele mai bune rezultate.
Ce trebuie să știi
- 2-4 cești de cafea pe zi au fost asociate cu o mare parte din beneficiul observat pentru ficat.
- În studiul din UK Biobank au participat aproximativ 350.000 de persoane, cu o urmărire mediană de 13 ani.
- Consumul de cafea a fost asociat cu un risc mai mic de ciroză, carcinom hepatocelular și deces de cauză hepatică.
- Asocierea favorabilă a apărut atât la cafeaua cu cofeină, cât și la cea decofeinizată, ceea ce sugerează că efectul nu poate fi explicat doar prin cofeină.
Cafeaua nu este doar una dintre cele mai consumate băuturi din lume. Un studiu amplu, care a urmărit aproximativ 350.000 de persoane timp de 13 ani, arată o asociere între consumul de cafea și un risc mai mic de ciroză, cancer hepatic și deces din cauze hepatice.
Datele indică faptul că 2-4 cești de cafea pe zi par să concentreze o mare parte din beneficiul observat pentru sănătatea ficatului. La unele rezultate, consumul de cinci sau mai multe cești a fost asociat cu un risc și mai mic, dar avantajul nu a crescut în același ritm pentru toate problemele hepatice.
Important de menționat este faptul că studiul este observațional. Cafeaua nu tratează ficatul gras și nu poate inversa fibroza hepatică.
Cafeaua și ficatul: ce au descoperit cercetătorii
Studiul publicat în Clinical Gastroenterology and Hepatology a analizat relația dintre cantitatea de cafea consumată și mai multe rezultate legate de sănătatea ficatului.
Cercetătorii au exclus persoanele care aveau deja ciroză sau carcinom hepatocelular la momentul includerii în analiză ori în primul an după includere.
Pentru ciroză, consumul de 1-2 cești de cafea pe zi a fost asociat cu o reducere de aproximativ 20% a riscului. La 3-4 cești, reducerea asociată a ajuns la 35%, iar la cinci sau mai multe cești a fost de 32%.
În cazul carcinomului hepatocelular, asocierea a fost și mai puternică: 24% pentru 1-2 cești, 35% pentru 3-4 cești și 47% pentru cinci sau mai multe cești pe zi.
Pentru decesul asociat bolilor hepatice, cifrele au fost de 31% pentru 1-2 cești, 41% pentru 3-4 cești și 42% pentru cinci sau mai multe cești.
Cercetătorii atrag atenția că mai multă cafea nu a însemnat automat un beneficiu suplimentar pentru toate rezultatele analizate.
Ce se întâmplă cu ficatul când bem cafea
Cercetătorii au analizat și imagini obținute prin RMN pentru a vedea dacă există diferențe la nivelul ficatului.
Un consum mai mare de cafea a fost asociat cu:
- mai puțină grăsime hepatică;
- un nivel mai mic de fier hepatic;
- mai puțină fibroinflamație hepatică.
Analiza proteinelor din organism a susținut aceeași direcție. Consumul mai mare de cafea a fost asociat cu niveluri mai ridicate ale unor proteine legate de sinteza hepatocelulară și de regenerarea ficatului și cu niveluri mai mici ale unor markeri asociați cu fibroza și activarea macrofagelor.
Nu doar cofeina pare să conteze
Un detaliu important al studiului este că rezultatele favorabile au apărut atât la persoanele care au consumat cafea cu cofeină, cât și la cele care au ales cafea decofeinizată.
Dr. David Johnson, profesor de medicină și șef al departamentului de gastroenterologie la Eastern Virginia Medical School/Macon & Joan Brock Health Sciences at Old Dominion University, subliniază că acest lucru sugerează că efectul nu poate fi pus exclusiv pe seama cofeinei.
"Cofeina nu pare să fie singura responsabilă. Asocierile favorabile au fost similare pentru cafeaua cu cofeină și pentru cafeaua decofeinizată", explică medicul, potrivit Medscape.
Cafeaua conține sute de compuși. Printre substanțele care ar putea avea un rol se află polifenolii și alți antioxidanți. Aceștia ar putea influența stresul oxidativ, activarea celulelor hepatice, depunerea de colagen și procesele care favorizează fibroza.
Ce impact au zahărul și îndulcitorii
Cercetătorii au analizat și această problemă. Adăugarea zahărului sau a îndulcitorilor artificiali nu a modificat semnificativ asocierile dintre consumul de cafea și cele trei rezultate clinice importante: ciroza, carcinomul hepatocelular și decesul de cauză hepatică.
Asta nu înseamnă că zahărul devine recomandat. Dr. Johnson atrage atenția în special asupra pacienților cu MASLD, cunoscută drept boala ficatului gras asociată disfuncției metabolice, pentru care aportul excesiv de zahăr nu reprezintă o alegere bună.
Câte cești de cafea pe zi?
Datele studiului oferă un răspuns destul de clar: 2-4 cești pe zi par să concentreze o mare parte din beneficiul observat asupra ficatului.
"Cu siguranță, 2-4 cești de cafea pe zi par să concentreze o mare parte din beneficiul observat", spune dr. Johnson.
Medicul amintește și recomandarea American College of Gastroenterology, care susține consumul a cel puțin două cești de cafea pe zi pentru reducerea riscului de progresie a fibrozei sau de apariție a carcinomului hepatocelular. Recomandarea are însă un caracter condiționat și se bazează pe dovezi de calitate scăzută.
Datele mai noi susțin un posibil beneficiu mai pronunțat la 3-4 cești pe zi, dar nu justifică ideea că trebuie consumată o cantitate mare de cafea pentru protecția ficatului.
Cafeaua nu tratează ficatul gras
Aici medicul face o precizare esențială. Cafeaua poate avea o asociere favorabilă cu sănătatea ficatului, dar nu este un tratament pentru MASLD și nu poate inversa fibroza hepatică.
"Cafeaua nu tratează MASLD și cafeaua nu inversează fibroza", avertizează dr. Johnson.
În cazul ficatului gras, controlul greutății, reducerea factorilor de risc metabolici, alimentația și activitatea fizică rămân elemente importante. Pentru unii pacienți există și terapii specifice.
Prin urmare, o cafea în plus nu poate compensa o alimentație dezechilibrată, excesul ponderal sau lipsa activității fizice.
Cafeaua nu trebuie privită ca un medicament pentru ficat
Rezultatele sunt promițătoare, dar cercetătorii nu au demonstrat că băutura în sine previne direct bolile hepatice. Studiul este observațional, iar acest tip de cercetare poate identifica asocieri, nu poate demonstra cu certitudine o relație de cauză și efect.
"Aceste date clinice impresionante sunt observaționale, iar posibilitatea unor factori de confuzie reziduali rămâne", atrage atenția dr. Johnson.
Cu alte cuvinte, persoanele care beau cafea pot avea și alte caracteristici care influențează riscul de boală hepatică.
Ce se întâmplă dacă nu bei cafea?
Ceaiul ar putea avea, la rândul său, efecte favorabile asupra ficatului. Un studiu din 2025 realizat pe date din UK Biobank a găsit asocieri favorabile cu grăsimea hepatică și alte măsurători obținute prin imagistică.
Totuși, datele nu sunt suficiente pentru a spune că ceaiul reprezintă un echivalent al cafelei în prevenirea bolilor hepatice.
Nici recomandările din 2025 ale American College of Gastroenterology și nici recomandările europene din 2024 privind bolile hepatice nu recomandă ceaiul ca alternativă la cafea pentru acest scop.
Cafeaua poate face parte dintr-un stil de viață sănătos
Mesajul nu este că oamenii trebuie să înceapă să bea cafea pentru a-și proteja ficatul. Pentru cei care beau deja cafea și o tolerează bine, datele noi oferă însă un motiv în plus să privească această băutură într-o lumină diferită.
"Cafeaua pare să aibă o asociere impresionantă cu un risc redus de ciroză și alte rezultate hepatice nefavorabile", spune dr. Johnson.
Iar pentru consumul zilnic, 2-4 cești par să fie zona în care se regăsește o mare parte din beneficiul observat.
Dar cafeaua rămâne doar o piesă din puzzle.
"Trebuie să privim în mod cuprinzător ceilalți factori care pot influența boala hepatică și rezultatele asociate acesteia", concluzionează medicul.