Refluxul gastroesofagian (GERD = Gastroesophageal Reflux Disease) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive, afectând aproximativ 20% dintre adulții din lume, potrivit datelor publicate în Journal of Gastroenterology and Hepatology (2022). Mulți îl descriu simplu ca "arsuri la stomac", dar în realitate, refluxul este o tulburare complexă ce implică mai multe mecanisme anatomice și fiziologice.
În mod normal, între esofag și stomac există un inel muscular numit sfincter esofagian inferior.
Acesta acționează ca o valvă: se deschide pentru a permite alimentelor să treacă în stomac și se închide imediat după. Când acest sfincter nu funcționează corect sau presiunea din stomac este prea mare, acidul gastric urcă în esofag, cauzând inflamație, disconfort și arsuri retrosternale.
Studiile arată că la majoritatea pacienților cu reflux, sfincterul esofagian inferior nu se închide complet. Aceasta poate fi o problemă funcțională sau structurală. Conform American Journal of Physiology (2019), relaxările tranzitorii ale sfincterului reprezintă cauza principală a refluxului non-erosiv.
Este o afecțiune în care o parte din stomac alunecă în cavitatea toracică prin diafragmă. Această modificare anatomică slăbește mecanismul anti-reflux. Un studiu publicat în Gut (2020) arată că peste 70% dintre pacienții cu reflux cronic prezintă și o formă de hernie hiatală.
Obezitatea, sarcina, mesele foarte mari sau hainele strâmte pot crește presiunea intraabdominală. Aceasta împinge acidul gastric spre esofag. Meta-analizele (JAMA Internal Medicine, 2021) confirmă o legătură directă între indicele de masă corporală (IMC) și severitatea simptomelor de reflux.
Când stomacul se golește lent, acidul rămâne mai mult timp în contact cu conținutul alimentar, crescând riscul de reflux. Acest fenomen apare frecvent la persoanele cu diabet zaharat (gastropareză) sau care folosesc anumite medicamente, cum ar fi opioidele sau anticolinergicele.
Cafeaua, alcoolul, ciocolata, mâncărurile grase, alimentele picante și fumatul pot relaxa sfincterul esofagian. De asemenea, mesele târzii și poziția culcată imediat după masă favorizează refluxul.
Un studiu publicat în Neurogastroenterology & Motility (2022) arată că renunțarea la mesele seara târziu și reducerea grăsimilor alimentare pot diminua simptomele cu până la 40%.
Cel mai des, pacienții descriu senzația de arsură în piept (arsuri la stomac), regurgitarea acidă, gustul amar în gură sau durerea retrosternală.
În cazurile mai severe, refluxul poate cauza tuse cronică, voce răgușită, durere în gât sau chiar leziuni ale mucoasei esofagiene (esofagită de reflux).
Lăsat netratat, refluxul cronic poate duce la complicații precum esofagita erozivă, stricturi esofagiene sau esofagul Barrett, o leziune precanceroasă descrisă în The Lancet Gastroenterology & Hepatology (2020).
Acesta este semnul IGNORAT al cancerului de colon și nu este vorba de sângerare. Medicii avertizează că boala este deja în stadiu avansat.
Cel mai mortal tip de cancer este dificil de vindecat. Tratamentele nu sunt eficiente pentru a elimina tumorile.
Acesta este gardianul ficatului și îl protejează de celulele canceroase. Face scut în jurul ficatului.
Această vitamină regenerează pancreasul în profunzime. Combate și o afecțiune digestivă gravă și frecvent întâlnită.
De ce rămân urme pe vasul de toaletă. Ce ascunde, de fapt, textura scaunului despre starea ta de sănătate.
Acest tip de cancer, extrem de comun, ucide într-un ritm alert. Medicii avertizează că numărul deceselor s-a dublat în ultimii 20 de ani.
Lista alimentelor pe care ar trebui să le eviți dacă ai reflux gastroesofagian.
De ce unii consumatori de alcool suferă leziuni hepatice grave, iar alții nu? Ce se petrece, de fapt în ficat.
Bomba din organism care declanșează cancerul. Duce la o explozie de boli oncologice.
Acest supliment alimentar ar putea ajuta la repararea ficatului, iar beneficiile sunt importante.
Acest tip de cancer este din ce în ce mai agresiv. Ocupă locul 2 în Europa.