O cercetare publicată în revista JAMA în contextul luptei împotriva rezistenței la antibiotice analizează eficiența transplantului de microbiotă fecală (FMT) în eliminarea organismelor multirezistente (MDRO). Deși procedura promite o refacere a echilibrului intestinal, rezultatele clinice actuale impun o abordare nuanțată.
Cercetarea desfășurată pe un eșantion de 114 pacienți cu afecțiuni gastrointestinale cronice arată că o singură sesiune de FMT nu aduce o diferență semnificativă în rata de decolonizare a bacteriilor rezistente comparativ cu grupul placebo. Datele indică rate de succes similare: 31% pentru pacienții care au primit transplant și 30,4% pentru cei din grupul de control.
În ciuda acestui aspect, intervenția a generat schimbări structurale importante la nivelul florei intestinale. Pacienții din grupul FMT au prezentat o diversitate bacteriană crescută și o îmbogățire cu microorganisme capabile să producă acizi grași cu lanț scurt, esențiali pentru sănătatea metabolică.
Colonizarea intestinală cu germeni multirezistenți reprezintă un factor de risc major pentru infecții severe, în special în rândul persoanelor cu ciroză sau pancreatită. În prezent, medicina nu dispune de terapii aprobate specific pentru eliminarea acestor patogeni din tractul digestiv.
"Aceste constatări sugerează că, deși o singură sesiune de FMT nu a sporit semnificativ decolonizarea MDRO, aceasta a indus schimbări în diversitatea și compoziția microbiomului, oferind perspective care susțin investigații suplimentare în acest domeniu", arată autorii studiului.
Studiul a monitorizat nu doar prezența bacteriilor, ci și evoluția genelor de rezistență (AMR). Deși numărul acestor gene a scăzut în ambele grupuri monitorizate, diferența dintre intervenția reală și cea simulată a rămas nesemnificativă statistic.
Expertiza cercetătorilor subliniază un aspect critic: genele de rezistență situate pe plasmide pot persista în ciuda restructurării microbiomului, facilitând transferul orizontal de rezistență între populațiile bacteriene.
Eficiența limitată a unei singure doze de FMT în acest context ar putea fi explicată prin complexitatea afecțiunilor de bază ale pacienților. Inflamația intestinală și bariera digestivă compromisă sunt factori care influențează succesul transplantului.
Cercetătorii propun explorarea unor strategii mai agresive pentru studii viitoare:
Acest studiu, cel mai amplu de acest tip efectuat pe pacienți cu boli gastrointestinale, confirmă că FMT este o procedură sigură, cu reacții adverse comparabile cu intervențiile standard. Deși nu reprezintă încă o "soluție magică" pentru decolonizarea superbacteriilor, capacitatea sa de a restabili diversitatea bacteriană deschide noi direcții în medicina personalizată.
"Este nevoie de studii multicentrice mai mari pentru a clarifica rolul FMT în decolonizarea intestinală a organismelor multirezistente", mai notează autorii studiului.
Transplantul cu materii fecale (numit și transplant de microbiotă fecală sau FMT – Fecal Microbiota Transplant) este o procedură medicală prin care se transferă bacterii benefice din fecalele unei persoane sănătoase în intestinul unei persoane bolnave.
Este folosit mai ales pentru tratarea infecțiilor recurente cu bacteria Clostridioides difficile, care poate provoca diaree severă și inflamație intestinală, mai ales după tratamente repetate cu antibiotic, potrivit National Library of Medicine.
Se introduce în intestinul pacientului, de obicei prin:
Intestinul are un "ecosistem" de bacterii. Când acesta este distrus (de exemplu de antibiotice), bacteriile rele pot domina. Transplantul ajută la refacerea echilibrului natural.
În general este considerat sigur când este făcut în condiții medicale controlate, dar poate avea riscuri (infecții, reacții neprevăzute), motiv pentru care donatorii sunt foarte atent selectați.
Această vitamină regenerează pancreasul în profunzime. Combate și o afecțiune digestivă gravă și frecvent întâlnită.