Un studiu publicat în Human Microbiome Journal explică cum compoziția și diversitatea microbiomului influențează trăsăturile personalității umane.
„Microbiomul intestinal are un impact măsurabil asupra creierului, influențând stresul, anxietatea, simptomele depresive și comportamentul social. Acest microbiom-intestin - axa creierului poate fi mediat de diferite mecanisme, inclusiv semnalizare neuronală, imunitară și endocrină. Aici se investighează compoziția și diversitatea microbiomului intestinal cu privire la personalitatea umană. Folosind modele de regresie pentru a controla posibilii factori confuzivi, se arată că abundența genelor specifice de bacterii sunt prezise semnificativ de trăsăturile de personalitate”, arată autorii studiului.
Cercetarea de pionierat a fost condusă de dr. Katerina Johnson, de la Universitatea Oxford.
În trecut, studiile Dr.Johnson s-au concentrat pe axa microbiomului-intestin-creier și potențialul de a oferi perspective neconvenționale asupra schimbărilor de comportament social și a personalității.
Nu numai că ajustările subtile ale activității bacteriilor intestinale pot produce modificări drastice la chimia internă, dar, potrivit studiului, modificările dietei produc, în mod similar, modificări drastice diversității comunității intestinale.
Lucruri mărunte, cum ar fi hrănirea bebelușului cu formula, pot avea efecte gastrologice și neurologice mai târziu în viață.
În concluzie, potrivit noului studiu, cu cât este mai diversă comunitatea intestinală, cu atât este mai sociabilă o persoană.
În schimb, o comunitate omogenă intestinală a fost legată de o serie de afecțiuni neuropsihiatrice.
„Acest lucru sugerează că microbiomul intestinal poate contribui nu numai la trăsăturile comportamentale extreme observate în autism, ci și la variația comportamentului social din populația generală. Cercetările viitoare pot beneficia de investigarea directă a efectului potențial pe care aceste bacterii îl pot avea asupra comportamentului, ceea ce ar putea ajuta la dezvoltarea noilor terapii pentru autism și depresie.”, concluzionează Johnson în lucrarea sa.
Studiul integral, aici.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Un simplu test poate preveni unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer. "E mai puțină durere, mai puțin stres, mai puțină implicare emoțională".
Acesta este semnul banal al unui cancer devastator care apare în ochi.
Acest tip de cancer are o evoluție dramatică. Este diagnosticat târziu, iar speranța de viață a pacienților este redusă.
Statinele au un efect major asupra ficatului. Pot vindeca o boală gravă.
Cancerul colorectal lovește tot mai mulți tineri sub 50 de ani, iar simptomele timpurii pot fi fatale dacă sunt ignorate.
Circuitul mortal prin care tumorile își alimentează creșterea. Duce la extinderea necontrolată a celulelor.
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
Bomba din organism care declanșează cancerul. Duce la o explozie de boli oncologice.
Acest aliment considerat sănătos duce, de fapt, la declanșarea cancerului.