Greutatea unei persoane poate fi un factor determinant pentru apariția bolii Alzheimer. Obezitatea crește în mod semnificativ riscul de a dezvolta tulburări neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și Parkinson, avertizează un nou studiu. Cercetătorii de la Fred Hutchinson Cancer Research Center au descoperit o legătură între excesul de greutate și rezistența la insulină în creier, potrivit Study Finds.
Echipa a constatat că o dietă bogată în zahăr duce la rezistența la insulină în creier, care apoi afectează curățarea deșeurilor neuronale. Acest lucru crește riscul de neurodegenerare, care provoacă boli, prin declanșarea inflamației, moartea celulelor cerebrale și recuperarea slabă a sistemului nervos.
Autorii studiului au ales să analizeze în mod special dietele bogate în zahăr, deoarece consumul excesiv de zahăr este principala cauză a obezității și a altor afecțiuni, cum ar fi diabetul de tip 2. Pentru a obține rezultatele, ei au studiat musca comună a fructelor, care are multe asemănări cu oamenii.
După ce au demonstrat anterior că o dietă bogată în zahăr duce la rezistența la insulină în organele periferice ale muștelor, cercetătorii s-au îndreptat către creierul acestora.
”Odată cu creșterea speranței de viață, se așteaptă ca tulburările neurodegenerative legate de vârstă să crească, ceea ce reprezintă o povară imensă pentru sistemul de sănătate.
Studiile epidemiologice la scară largă au constatat că obezitatea la mijlocul vieții este un factor de risc independent pentru dezvoltarea tulburărilor neurodegenerative.
Studiul nostru oferă o perspectivă mecanicistă puternică asupra modului în care obezitatea indusă de dietă modifică funcția glială, crescând astfel riscul de tulburări neurodegenerative”, scriu cercetătorii Mroj Alassaf și Akhila Rajan în revista PLoS Biology.
Modul exact în care una duce la cealaltă rămâne un mister, dar acest studiu ne aduce mult mai aproape de înțelegerea corelației.
”Folosind muște de fructe, autorii stabilesc că dietele bogate în zahăr declanșează rezistența la insulină în glia, perturbând capacitatea lor de a elimina resturile neuronale. Acest studiu oferă o perspectivă asupra modului în care dietele care induc obezitatea contribuie potențial la creșterea riscului de tulburări neurodegenerative”, concluzionează autorii studiului într-un comunicat de presă.
Obezitatea continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică în întreaga lume, astfel încât un studiu mai aprofundat ar putea ajuta la determinarea dacă intervențiile timpurii și schimbările în stilul de viață ar putea reduce riscul de demență.
De asemenea, este necesar să se înțeleagă mecanismul prin care obezitatea crește riscul de demență, cum ar fi prin inflamație sau factori genetici. Studiile ulterioare ar trebui să implice verificări frecvente pentru a monitoriza dezvoltarea demenței și pentru a găsi eventual simptome sau factori comuni în rândul participanților obezi, potrivit National Institute of Aging.
Epidemia de obezitate nu are o soluție unică sau simplă. Este o problemă complexă, care necesită o abordare multifațetată. Factorii de decizie politică, organizațiile de stat și locale, liderii din mediul de afaceri, din școli și din comunități, profesioniștii din domeniul îngrijirii copiilor și al asistenței medicale, și indivizii trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu care să sprijine un stil de viață sănătos, potrivit CDC.
- Limitarea alimentelor nesănătoase (cereale și dulciuri rafinate, cartofi, carne roșie, carne procesată) și a băuturilor (băuturi zaharoase)
- Creșterea activității fizice
- Limitarea timpului petrecut la televizor, a timpului petrecut în fața ecranului și a altor tipuri de ”timp petrecut pe scaun”
- Îmbunătățirea somnului
- Reducerea stresului, potrivit Harvard.
Supraponderabilitatea și obezitatea sunt definite ca fiind acumularea anormală sau excesivă de grăsime care poate afecta sănătatea. Indicele de masă corporală (IMC) este un indice simplu al greutății în raport cu înălțimea care este utilizat în mod obișnuit pentru a clasifica supraponderabilitatea și obezitatea la adulți.
Acesta este definit ca fiind greutatea unei persoane în kilograme împărțită la pătratul înălțimii sale în metri (kg/m2). Pentru adulți, OMS definește supraponderabilitatea și obezitatea după cum urmează:
- excesul de greutate este un IMC mai mare sau egal cu 25;
- obezitatea este un IMC mai mare sau egal cu 30.
IMC oferă cea mai utilă măsură a supraponderalității și obezității la nivelul populației, deoarece este același pentru ambele sexe și pentru toate vârstele adulților. Cu toate acestea, trebuie considerat un ghid aproximativ, deoarece este posibil să nu corespundă aceluiași grad de îngrășare la diferite persoane.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.