Anemia afectează milioane de oameni la nivel mondial și apare atunci când organismul nu produce suficiente globule roșii sănătoase pentru a transporta oxigenul către țesuturi. Este o problemă frecventă la pacienții cu boală renală cronică și la cei care suferă de deficit de fier.
Un nou studiu publicat în revista Blood aduce însă o perspectivă surprinzătoare asupra mecanismelor care stau la baza acestei afecțiuni. Echipa condusă de Valentin David, profesor de medicină și specialist în nefrologie, a descoperit că hormonul FGF23 nu doar reglează metabolismul fosforului, ci influențează direct și producția de celule roșii din sânge.
FGF23 (factorul de creștere fibroblastic 23) este un hormon produs în principal de osteocite, cele mai numeroase celule din osul matur. Rolul său principal este să controleze nivelurile de fosfat și vitamina D din organism.
Mai puțin cunoscut este faptul că acest hormon este produs și de celulele eritroide, precursorii globulelor roșii. Cercetările anterioare au arătat că nivelurile crescute de FGF23 sunt asociate cu tulburări ale eritropoiezei, procesul prin care organismul produce globule roșii.
Până acum însă, oamenii de știință nu înțelegeau exact cum contribuie FGF23 la apariția anemiei.
Pentru a afla răspunsul, cercetătorii au creat modele experimentale în care producția de FGF23 a fost eliminată selectiv fie din osteocite, fie din celulele eritroide.
Animalele au fost apoi hrănite fie cu o dietă normală, fie cu una săracă în fier, pentru a reproduce condițiile întâlnite în anemia feriprivă.
Rezultatele au fost surprinzătoare. În condiții de deficit de fier, atât celulele osoase, cât și cele eritroide au contribuit la creșterea nivelurilor de FGF23 din circulație.
Mai important, eliminarea FGF23 din celulele eritroide a corectat anemia, demonstrând că hormonul joacă un rol direct în blocarea producției normale de globule roșii.
Potrivit cercetătorilor, FGF23 funcționează ca un mecanism de protecție atunci când fierul devine insuficient.
„Când disponibilitatea fierului este limitată, cum ar fi în anemia feriprivă sau în anemia asociată bolii renale cronice, acest hormon acționează ca o frână și împiedică progenitorii eritroidi să consume tot fierul disponibil doar pentru a se diferenția în celule eritroide mature cu funcționalitate redusă”, a explicat Valentin David, conform Medical Xpress.
Cu alte cuvinte, organismul încearcă să economisească resursele limitate de fier. Problema apare atunci când acest mecanism devine excesiv și împiedică formarea normală a globulelor roșii.
Descoperirea are implicații importante pentru pacienții cu boală renală cronică, la care anemia reprezintă una dintre cele mai frecvente și debilitante complicații.
În cadrul studiului, cercetătorii au observat că eliminarea FGF23 din celulele eritroide a prevenit apariția anemiei în modelele experimentale de boală renală cronică.
„Acest hormon natural acționează ca un factor paracrin pentru a limita eritropoieza atunci când fierul nu este suficient disponibil”, a precizat David.
Rezultatele sugerează că FGF23 produs local de celulele eritroide poate deveni maladaptiv și poate contribui activ la dezvoltarea anemiei asociate bolilor renale.
Cercetătorii consideră că descoperirea deschide calea către terapii mai precise pentru combaterea anemiei.
Totuși, provocarea este complexă. FGF23 nu are doar efecte negative. Hormonul ajută și la controlul nivelului de fosfat din sânge, o funcție esențială pentru pacienții cu boală renală cronică.
„Trebuie să-l reducem, dar nu să-l eliminăm. Cred că ne îndreptăm încet, dar sigur, spre găsirea unor mecanisme care să vizeze efectiv izoformele specifice și celulele care produc FGF23 în cazul bolilor renale cronice și al altor afecțiuni”, a subliniat cercetătorul.
Deși rezultatele provin deocamdată din studii experimentale, ele oferă o explicație nouă pentru apariția anemiei la persoanele cu deficit de fier și boală renală cronică.
Mai mult, identificarea rolului exact al FGF23 ar putea permite dezvoltarea unor tratamente care să combată anemia fără a afecta funcțiile benefice ale hormonului asupra metabolismului fosfatului.
Pentru milioane de pacienți care se confruntă cu oboseală cronică, slăbiciune și alte simptome ale anemiei, această descoperire ar putea reprezenta primul pas către terapii mai eficiente și mai bine țintite.
Importanța hemoglobinei în sânge. Află care sunt simptomele unui nivel scăzut de globule roșii și cum se tratează.
Mitocondria, esențială pentru supraviețuirea noastră. Este responsabilă, de asemenea, de stocarea calciului și de generarea de căldură.
Limfomul intravascular cu celule mari B (IVLBCL) este un subtip rar de cancer de sânge căruia japonezii i-ar fi găsit un tratament.
Sângerarea nazală: care sunt cauzele și ce trebuie făcut atunci când apare?
Medicul Horia Bumbea a vorbit despre anticorpii monoclonali și despre cazurile de leucemie și mielom diagnosticate anual în România.
Cheagurile de sânge pot avea mai multe cauze și prezintă riscuri pentru sănătate. iată din ce cauză pot apărea:
Un compus din avocado pare a fi un tratament mai bun al leucemiei, arată un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Guelph.
Boala mortală pe care ai putea să o ai și să nu știi. Semnele banale care sunt mereu ignorate, dar pot duce la complicații grave sau deces.
Trombofilia: cum se manifestă, ce teste se folosesc pentru diagnostic și care este tratamentul? Ce complicații grave poate determina?
Leucocitele, răspunsul imunitar al corpului. Află câte tipuri sunt, cum sunt produse și ce boli pot să apară în funcție de numărul lor.
Roctavian este prima terapie genică pentru hemofilia A severă. Tratamentul a fost aprobat condiționat de Comisia Europeană.
Anemia are o multitudine de cauze, la fel și de soluții. La ce trebuie să fiți atenți.