Mielomul multiplu este un tip de cancer. În ultimii 20 de ani s-au făcut progrese remarcabile în acest domeniu.
Mielomul multiplu este o formă de cancer hematologic caracterizat printr-o acumulare anormală de celule plasmatice maligne la nivelul măduvei osoase. Aceste celule produc anticorpi anormali în exces, care se acumulează în sânge și urină, provocând creșterea vâscozității sângelui și insuficiență renală. pprof dr Daniel Coriu, șeful Clinicii de Hematologie de la Institutul Clinic Fundeni și UMF Carol Davila București, în același timp și președinte al Colegiului Medicilor din România (CMR) a vorbit în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical despre progresele care s-au făcut în ultimele decenii în acest domeniu.
”Vom aborda una din bolile mai frecvent întâlnite în ultima vreme care se numește mielom sau plasmoticom. E o boală interesantă din punct de vedere profesional, în același timp pentru cei care au această afecțiune. Aș vrea să încercăm să spunem cele mai noi lucruri care au schimbat viziunea asupra bolii și prognosticul”, a a dezvăluit prof dr Irinel Popescu, realizatorul emisiunii.
Vezi și: Căldura, vinovată pentru infecțiile de vară. Și cel mai sănătos organism poate să cedeze
”În această boală, în ultimii 20 de ani s-au făcut progrese fantastice și nu exagerez. Totul a plecat de la o mai bună cunoaștere a fiziopatologiei, o mai bună cunoaștere a mecanismelor moleculare care stau la baza acestei boli. A plecat progresul în diagnostic, progresul în terapie. Ceea ce avem astăzi nu seamănă aproape deloc cu ceea ce era acum 20 de ani. S-a schimbat rata de supraviețuire, s-a schimbat inclusiv percepția noastră a hematologilor despre această boală.
Dacă până nu demult ne era greu să pronunțăm cuvântul cancer, acum putem să spunem că este o formă de cancer al plasmoticetelor, o polifrare necontrolată a plasmoticelor, adică a acelor celule din măduva hematogenă care au funcția fiziologică să producă anticorpi, adică imunoglobuline.
În această boală, având această polifrare necontrolată vom avea două consecințe, o o proliferare la nivelul măduvei hematogene, mpduva hemtogenă va fi invadată de aceste celule care mai au un efect colateral pe osteoclast și osteoblast, adică celulele formatoare de os și vor mobiliza caldiul din os. În acel moment, osul devine foarte moale și se rupe. Apar durerile osoase și apar fracturile”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu.
Vezi și: Veninul de șarpe, tratament pentru bolile de sânge. Folosit ca lipici pentru sângerări
În mod obișnuit, mielomul multiplu se dezvoltă dintr-o boală anterioară numită gamapatie monoclonală de semnificație nedeterminată. Debutul acestei boli benigne este mai frecvent la persoanele în vârstă.
”Noi sub această umbrelă de gamapatii monoclonală avem mai multe boli, în care este, inclusiv mielomul. Când spun gamapatii monoclonală mă refer când descopăr în sângele pacientului o proteină monoclonală și în momentul acela trebuie să merg la investigații și trebuie să fac bilanțul să văd proteinele monoclonală și să stabilesc dacă am criterii de mielom multiplu sau nu.
Poate să fie o simplă gamapatie monoclonală. Cam 60% din situații avem numai o gamapatie monoclonală. Înainte se numea gamapatie monoclonală benignă, dar pentru că o parte din pacienți au o evoluție spre mielom multiplu, am schimbat noțiunea în gamapatie monoclonală cu semnificație neprecizată, ca să fie ca un semnal de alarmă.
În ultima perioadă avem niște parametri biologici care ne permit să avem o predicție, avem raportul Kappa/Lambda, și avem această posibilitate. În cea mai mare parte, cei mai mulți pacienți rămân în stare stabilă. Avem pacienți care rămân 30 de ani fără intervenție terapeutică
A doua boală este mielomul multiplu. Diferența între cele două o face numărul de plasmocite, procentul de plasmocite din măduvă și cantitatea de proteină monoclonală și ceea ce noi numim semne de boală activă. Cea mai mare parte a pacienților cu mielom multiplu, noi în diagnosticăm în stadiul de mieolom multiplu”, a mai subliniat prof. dr. Daniel Coriu.
Mielomul multiplu se manifestă clinic în mai multe moduri și nu există simptome specifice ale bolii. Până la 1/3 dintre pacienți pot fi asimptomatici la momentul diagnosticului, boala fiind descoperită în timpul unei analize de sânge de rutină. Cele mai frecvente caracteristici ale bolii sunt simptomele osoase, cum ar fi durerea de spate, la nivelul oaselor lungi, craniului, coastelor și pelvisului.
”S-au făcut progrese foarte mari. În primul rând avem nevoie de anamneza care rămâne importantă, avem nevoie de o imagistică bună, am înlocuit radiografia clasică. Facem o tomografie care scanează fiecare segment osos.
Dacă ne permitem, putem face și RMN. Este o investigație ceva mai scumpă, dar nu este ușor accesibilă în România. Suntem printre primii în România care am implementat acest demers, în sistem de stat.
Este o investigație care ne dă informații despre os cu mai mare sensibilitate decât radiografia obișnuită, dar și despre ceea ce numim noi plasmocitom. Pe lângă os poate să apară o tumoră de plasmocite.
De asemenea, facem analize de sânge și începem cu banala hemogramă, vedem dacă există modificări de hemoglobină, trombocite, leucocite.
Apoi facem electroforeza de proteine, care este banală, dar trebuie bine făcută. Noi avem un laborator care este specializat numai în studiul proteinelor și avem o metodă nouă numită lanțuri ușoare libere, care este o metodă nouă, modernă, care ne ajută în stabilirea prognosticului. Vedem dacă există leziuni de organ, creatinină, uree în ficat.
Pot apărea leziuni prin depuneri de amiloid în ficat, vedem un sindrom de colestază, putem să descoperim sindrom de miloid în inimă. Avem nevoie de ecografie cardiacă. Urmează etapa a treia, examenul medular.
Facem măduvă, medulograma simplă și biopsia osteomedulară. La medulogramă foarte important facem examen FISH. În România suntem singurul centru care face asta. Are anumite detalii tehnice care sunt mai sofisticate.
Ne ajută pentru că ne prognosticul. Sunt anumite mutații care ne indică un prognostic. La final, tragem linie. La mielomul multiplu apare infliltrat pe măduvă peste 10% proteină monoclonală. Avem două forme, una asimptomatică, și una simptomatică. La mielomul multiplu asimptomatic nu avem nevoie de tratament.
Mielomul multiplu nu se vindecă. Nu reușim să vindecăm pacientul. O intervenție terapeutică poate să producă dezechilibru și monitorizăm pacientul până devine boală activă.
La mielomul multiplu activ am nevoie de o terapie clasică și ajung la supraviețuire foarte bună. În hematologie ne adaptăm bolii. O boală care nu are nevoie de tratament, nu tratez, dacă o boală este puțin agresivă și tratamentul meu va fi adaptat, nu foarte agresiv, în schimb dacă o boală este agresivă și terapia mea trebuie să fie agresivă. Nu vindecăm”, a mai explicat prof. dr. Daniel Coriu, șeful Clinicii de Hematologie de la Institutul Clinic Fundeni și UMF Carol Davila București, în același timp și președinte al Colegiului Medicilor din România (CMR).
Tratamentul poate consta într-o singură metodă terapeutică sau într-o combinație de metode, precum: radioterapie, chimioterapie, corticoterapie, transplant de celule stem hematopoietice.
”Avem foarte multe mijloace la dispoziție. Nu este simplu când ai foarte multe opțiuni, trebuie să știi să alegi drumul potrivit, să știi să gestionezi combinația dintre ele și efectele adverse.
Astăzi nu mai folosim chimioterapia. O folosim numai pentru autotransplant. În rest, folosim anticorpi monoclonali, la care mai asociem imunomodulatori și inhibitori și mai rar, foloseam ciclofosfamida.
Acum folosim combinații dintre monoclonali și aceste droguri, dar rezultatele sunt pe măsură. Este foarte important că evităm chimioterapia. Contează vârsta pacientului și statusul biologic. Stabilim dacă are nevoie de tratatement. Toate aceste progrese le avem în mâinile noastre. Le avem rambursate de Casa Națională”, a mai precizat sursa citată.
Vezi mai multe în VIDEO
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
