În satele românești, vracii și moașele combinau vindecarea cu misterul. Spre deosebire de vestul Europei, nu erau persecutați și nici condamnați la moarte, iar tradiția lor fascinantă a supraviețuit până astăzi.
Vracii încă vindecă în satele românești folosind secrete vechi de secole pe care nimeni nu ți le spune. Practicile lor străvechi funcționează chiar și în zilele noastre.
O simplă vizită la vraci sau la moașă în satele românești ascunde secrete pe care medicina modernă abia începe să le înțeleagă. În România, aceste practici nu doar că s-au păstrat, dar au supraviețuit fără să fie persecutați, spre deosebire de vestul Europei. Cum de vracii au fost respectați și temuti în același timp și ce rol au avut în viața oamenilor? Care este, de fapt, adevărul fascinant despre tradiția vindecătorilor români.
"Care este diferența? Babe, moașe, vraci, vindecători? Cum au stabilit aceste categorii?", a spus jurnalistul Val Vâlcu.
În România, vracii au fost respectați și temuti deopotrivă. Ei combinau cunoștințe medicale cu practici misterioase, tratând boieri, oșteni și săteni, fără a fi persecutați, spre deosebire de vestul Europei. Această tradiție unică s-a păstrat până în zilele noastre.
"Sunt două abordări. Una este că prin vraci putem înțelege două lucruri. În Psaltirea Șpeiană, în scrierile unei bisericești și până și în pravela lui Vasile Iupu, prin vraci se înțelege medic. Și Vasile Lucu, în pravela sa, introduce anumite obligații pentru vraci, care, de fapt, vracii sunt medici.
În tradiția populară, vraciul este o persoană misterioasă, respectată, dar în același timp temută, pentru că poate să alunge boala din tine, dar poate să și o aducă. Și trebuie întotdeauna să te porți frumos cu el, pentru că el poate să facă și bine, dar poate să facă și rău. Asta este, să spunem, diferența esențială.
Respectul pentru vracii a fost echivalent cu respectul pentru medici. Uneori, vracii chiar au fost chemați la curțile domnești, alteori, ca să trateze un membru al curții, un boier, un oștean și așa mai departe, alteori, ca să răspundă pentru anumite practici care erau considerate vrăjitorești. Totuși, este o particularitate în România față de celelalte țări. Și din cauza asta și tradiția s-a păstrat", a spus prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Spre deosebire de vestul Europei, România nu a cunoscut vânătoarea de vrăjitori. Practicanții erau cel mult exilați sau sancționați de biserică, dar niciodată condamnați la moarte. Această abordare a permis ca tradițiile vrăjitorilor și ale vracilor să se păstreze până în zilele noastre, reprezentând o particularitate unică a culturii românești.
"În România nu a existat vânătoarea de vrăjitori care a existat în vestul Europei, deci cel puțin puteau să fie exilate, dar niciodată n-au fost omorâte. Și în același timp, același lucru s-a aplicat și la vrăjitori.
N-a fost niciunul, să spunem, condamnat la moarte pentru practicile sale, a fost condamnat de biserică, a fost condamnat, să spunem, prin exil din comunitate, dar nu a fost condamnat la moarte și atunci această tradiție s-a păstrat până în zilele noastre", a spus prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Medicina regenerativă revoluționează tratamentele moderne prin puterea oxigenului, de la vindecarea celulelor la reducerea inflamațiilor.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
