Când temperaturile scad, pielea nu are nevoie doar de mai multă cremă, ci și de o rutină adaptată. De la bebeluși și copii până la adolescenți, adulți și vârstnici, nevoile pielii se schimbă.
Iarna, textura cremei contează: formulele mai onctuoase pot ajuta pielea uscată să păstreze mai bine apa.
Dușul foarte fierbinte poate face mai mult rău decât bine: apa trebuie să fie caldă, iar dușul ar trebui să fie scurt, aproximativ 5-10 minute.
Crema hidratantă se aplică imediat după baie sau duș, pe pielea încă ușor umedă, pentru a ajuta la păstrarea apei în piele.
Protecția solară nu intră în vacanță iarna: razele UVA sunt prezente pe tot parcursul anului, iar zăpada poate reflecta radiațiile UV și crește expunerea, mai ales la munte.
Odată cu schimbarea anotimpului, nu se schimbă doar garderoba, ci și nevoile pielii.
Frigul, aerul uscat și încălzirea din interior pot favoriza pierderea apei din piele și pot afecta bariera cutanată. Rezultatul poate fi senzația de piele care „ține”, uscăciune, descuamare, mâncărime sau chiar apariția unor fisuri. Dermatologii americani atrag atenția că temperaturile scăzute și umiditatea redusă pot agrava inclusiv eczemele.
„Odată cu schimbarea anotimpului, pielea noastră trece și ea prin niște modificări. Dacă pe timpul verii foloseam creme cu textură de gel, ei bine iarna vom utiliza creme hidratante, mai onctuoase, pentru a proteja pielea”, a declarat medicul de familie Andrada Muntean, în exclusivitate pentru DC Medical.
Dar ce înseamnă, de fapt, o cremă „mai onctuoasă”?
Înainte de a alege crema, merită înțeles un lucru simplu: nu toate ingredientele hidratante fac același lucru.
Umectanții atrag apa și contribuie la menținerea ei în stratul superficial al pielii. Printre ingredientele cunoscute se numără glicerina și ureea în concentrații mici.
Ocluzivele formează un strat care reduce pierderea apei din piele către exterior. Ele sunt deosebit de utile atunci când pielea este foarte uscată.
Emolienții ajută la netezirea și înmuierea pielii și reduc senzația neplăcută de piele uscată, care „strânge”. Ceramidele, squalanul și untul de shea se regăsesc în numeroase formule destinate refacerii barierei cutanate.
„Există 3 tipuri de ingrediente hidratante:
Umectante: atrag apa și o mențin, însă se evaporă repede.
Ocluzive: formează o peliculă care nu lasă apa din piele să se evapore.
Emoliente: înmoaie pielea, reduc senzația de piele uscată, care strânge”, a explicat medicul.
Pielea celor mici este mai sensibilă, iar sezonul rece poate fi o perioadă dificilă în special pentru copiii predispuși la dermatită atopică.
„În anotimpul rece vedem cazuri multe dermatită atopică, și la copii, dar și la adulți”, a spus Andrada Muntean.
Pentru copii, protecția nu înseamnă însă doar o cremă. Hainele au și ele un rol important.
„Pentru că cei mici au pielea mai sensibilă, îi vom proteja pe cât posibil cu haine groase, mănuși (de preferat să punem haine de bumbac pe sub cele de lână/sintetice ca să reducem iritațiile mecanice, dar și cu creme protectoare, de tip cold cream)”, explică aceasta.
Recomandările dermatologilor merg în aceeași direcție: pentru copiii cu eczemă sunt preferate hainele lejere din bumbac, iar produsele de îngrijire ar trebui să fie blânde și, de preferat, fără parfum.
Pentru bebeluși, medicul amintește și cremele de tip cold cream, care pot fi utile pentru protecția pielii expuse frigului.
Unul dintre cele mai frecvente mituri este că o persoană cu ten acneic ar trebui să evite complet crema hidratantă.
Nu este necesar.
În cazul adolescenților cu acnee, recomandarea medicului este păstrarea unor formule mai lejere, de tip gel, dar care să includă și ingrediente utile pentru bariera cutanată, precum ceramidele.
„Pentru adolescenții care se confruntă cu acnee nu renunțăm la a utiliza creme hidratante, ci păstrăm formulele lejere de tip gel, dar care conțin și ceramide pentru repararea pielii”, a explicat medicul.
Alegerea texturii trebuie, însă, adaptată tipului de piele. Academia Americană de Dermatologie recomandă, de exemplu, formule mai ușoare pentru persoanele cu ten gras și produse mai consistente pentru pielea uscată.
Dacă vara pielea tolerează mai ușor formule fluide, iarna poate fi momentul pentru trecerea la o cremă mai consistentă.
Pentru pielea uscată, dermatologii recomandă în general cremele și unguentele în locul loțiunilor, deoarece acestea pot reduce mai eficient pierderea apei.
„La adulți am zis că ne mutăm pe ingrediente mai onctuoase”, a precizat Andrada Muntean.
Asta nu înseamnă că toată lumea trebuie să folosească aceeași cremă. O persoană cu ten gras sau acneic poate avea în continuare nevoie de o formulă mai ușoară, în timp ce pielea uscată poate beneficia de o formulă mai bogată.
Odată cu înaintarea în vârstă, pielea poate deveni mai uscată și mai fragilă. Această uscăciune poartă numele de xeroză.
„Asta se aplică inclusiv pentru bătrânii cu xeroză (piele foarte uscată), care au nevoie de creme reparatoare, cu emolienți (ceramide, squalan, glicerină, unt de shea etc.) pentru a „înmuia” pielea și a reface stratul lipidic care ne protejează pielea de mediul înconjurător”, a explicat medicul.
Datele din literatura dermatologică susțin utilizarea unor produse cu uree în concentrații mici pentru pielea uscată, inclusiv la vârstnici. O revizuire publicată în Dermatology and Therapy arată că formulele cu concentrații mici de uree, aproximativ 2-10%, sunt folosite în principal pentru hidratare și susținerea barierei cutanate.
Ureea poate părea un ingredient surprinzător într-o cremă, însă este prezentă în mod natural în factorii naturali de hidratare ai pielii.
Efectul ei depinde însă de concentrație.
În concentrații mici, ureea are în principal rol hidratant și contribuie la îmbunătățirea funcției barierei cutanate. La concentrații mai mari, efectul keratolitic, adică de desprindere a celulelor cornoase, devine mai important.
„Ureea, deși este un ingredient keratolitic în concentrație de peste 15%, în concentrații de 5-10% este considerat ca fiind ingredient emolient”, a spus medicul.
Literatura medicală recomandă însă interpretarea efectului în funcție de concentrație și de produs: o revizuire din 2021 clasifică 2-10% în principal ca interval hidratant, iar concentrațiile mai mari pot avea efecte hidratante și keratolitice.
Când este frig afară, un duș foarte fierbinte poate fi extrem de tentant. Pentru piele, însă, nu este cea mai bună idee.
„Dușurile să fie cu apă caldă, nu fierbinte, și să nu dureze mai mult de 10 minute”, recomandă Andrada Muntean.
Recomandarea este în acord cu sfaturile dermatologilor, care indică dușuri sau băi scurte, de aproximativ 5-10 minute, cu apă caldă, nu fierbinte.
După duș, urmează un pas simplu, dar important: nu frecați agresiv pielea cu prosopul.
„Aplicare cremă hidratantă pe pielea umedă, imediat după ce tapotăm cu prosopul, pentru a crește absorbția acesteia”.
Dermatologii recomandă, la rândul lor, aplicarea hidratantului cât timp pielea este încă ușor umedă, pentru a ajuta la păstrarea apei în piele.
Nu este nevoie ca rutina de iarnă să includă zeci de produse.
Medicul propune o schemă simplă:
Dimineața:
Curățare cu un cleanser blând, de tip syndet, care să nu afecteze bariera cutanată;
Cremă hidratantă;
Cremă cu factor de protecție solară.
Seara:
Curățare;
Cremă hidratantă.
Pentru pielea sensibilă sau predispusă la eczemă, produsele fără parfum pot fi o alegere mai potrivită, deoarece parfumul poate declanșa sau agrava puseele la unele persoane.
Poate părea paradoxal, dar crema cu protecție solară rămâne importantă și iarna.
„Nu uităm să folosim cremă cu protecție solară și iarna, deoarece, deși indicele UV este mai mic, razele UVA sunt la fel de puternice pe tot parcursul anului”.
Razele UVA sunt prezente pe tot parcursul anului și pot contribui la fotoîmbătrânirea pielii și la apariția cancerului de piele. Academia Americană de Dermatologie recomandă protecție cu spectru larg, care acoperă UVA și UVB, cu SPF 30 sau mai mare, pentru zonele expuse atunci când ieșim afară.
Iar iarna există o situație în care atenția trebuie sporită: muntele.
„În special la munte, din cauza altitudinii și a zăpezii, indicele este mai puternic, și riscul de a dezvolta arsuri este mai mare”.
Altitudinea și suprafețele reflectorizante, precum zăpada, pot crește expunerea la radiații UV și riscul de arsuri.
Fața nu este singura zonă care trebuie protejată.
Frigul poate favoriza uscarea și crăparea buzelor, iar acestea rămân expuse la radiațiile UV.
„Balsam de buze cu SPF”, recomandă medicul.
Academia Americană de Dermatologie recomandă utilizarea unui balsam de buze cu SPF 30 sau mai mare pentru protejarea buzelor de radiațiile UV.
Îngrijirea pielii în sezonul rece nu înseamnă neapărat o baie de produse cosmetice. Înseamnă, mai ales, să nu distrugem bariera cutanată și să ajutăm pielea să păstreze apa.
La bebeluși, pot fi utile formule protectoare, inclusiv creme de tip cold cream, adaptate vârstei.
La copii, protecția împotriva frigului, hainele potrivite și hidratarea pielii sunt esențiale, mai ales dacă există predispoziție la dermatită atopică.
La adolescenții cu acnee, hidratarea nu trebuie eliminată, ci adaptată prin formule mai lejere și non-comedogenice.
La adulți, pielea uscată poate beneficia de creme mai bogate, cu ingrediente emoliente și reparatoare.
La vârstnici, xeroza este frecventă și poate necesita produse mai emoliente, inclusiv formule cu ceramide și concentrații potrivite de uree.
Iar indiferent de vârstă, o regulă rămâne valabilă: iarna nu înseamnă că pielea poate fi lăsată fără protecție solară.
Deficitul de vitamina D poate crește riscul de boli cronice, susține un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Finlanda de Est.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Puțin peste 1.800 de cazuri de infecţii respiratorii au fost înregistrate în judeţul Vaslui, în ultimele două săptămâni.
Circa 1.300 de persoane au suferit viroze în ultima săptămână în județul Gorj. 115 dintre acestea au fost internate.
Alcoolul schimbă modul în care funcționează corpul, iar asta de la primul pahar. După ani de băut poate cauza chiar și pierderea auzului.
Obiceiuri din viața de zi cu zi vă pot ajuta să vă păstrați memoria bună și mintea ageră.
Cercetătorii au descoperit că fumatul ”la mâna a treia” este o realitate care dăunează sănătății organismului uman.
Cardiologul și scriitorul Vasi Rădulescu scrie, pe Facebook, 70 de lucruri interesante despre corpul uman, de la cel mai mare organ până la cea mai mică celulă.
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.