O echipă de cercetători de la Universitatea Laval a găsit dovezi că ar putea fi posibile șansele de a dezvolta boala Alzheimer prin editarea unei gene cheie în celulele nervoase. În lucrarea lor, grupul descrie experimentele pe care le-au efectuat, implicând editarea genelor și ceea ce au descoeprit de la ele.
Cercetările anterioare au arătat că unul dintre factorii implicați în dezvoltarea bolii Alzheimer este acumularea de beta-amiloid - un tip de proteină - pe celulele creierului. Cercetările anterioare au arătat, de asemenea, că unii oameni au o variantă de genă numită A673T - cei care o exprimă sunt de patru ori mai puțin predispuși decât populația generală să dezvolte boala Alzheimer. În acest nou efort, cercetătorii au analizat posibilitatea de a edita celulele creierului uman pentru a oferi oamenilor varianta genică A673T și, astfel, să-și reducă riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Echipa a menționat că mutația A673T diferă de cea înrudită la cei care nu o exprimă printr-o singură literă ADN, sugerând că ar putea fi relativ ușor de adăugat mutația. Apoi au încercat să editeze celulele creierului folosind o tehnică CRISPR. Și, în timp ce această încercare s-a dovedit relativ reușită, alte aspecte ale tehnicii i-au determinat pe cercetători să încerce o altă editare. Această tehnică relativ nouă permite conversia directă a unei litere de bază în alta. Folosind această tehnică, cercetătorii au descoperit că au fost capabili să editeze aproximativ 40% din celulele creierului in vitro. Ei observă că o astfel de cantitate probabil nu este suficient de mare pentru a preveni acumularea de beta-amiloid și, prin urmare, nu este suficientă pentru a încetini apariția bolii Alzheimer. Dar mai multe cercetări ar putea duce la rezultate mai bune.
Cercetătorii observă, de asemenea, că o astfel de modificare a celulelor creierului la oameni ar necesita un diagnostic precoce, deoarece până la sapariția imptomelor, ar putea fi prea târziu să se efectueze editarea genelor pentru a preveni acumularea de beta-amiloid. Ei observă că eforturile viitoare ar putea implica schimbarea ADN-ului doar a celor care sunt considerați expuși riscului de a dezvolta boala în timp ce sunt încă tineri.
Studiul poate fi gpsit AICI.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.