O echipă de cercetători de la Universitatea Laval a găsit dovezi că ar putea fi posibile șansele de a dezvolta boala Alzheimer prin editarea unei gene cheie în celulele nervoase. În lucrarea lor, grupul descrie experimentele pe care le-au efectuat, implicând editarea genelor și ceea ce au descoeprit de la ele.
Cercetările anterioare au arătat că unul dintre factorii implicați în dezvoltarea bolii Alzheimer este acumularea de beta-amiloid - un tip de proteină - pe celulele creierului. Cercetările anterioare au arătat, de asemenea, că unii oameni au o variantă de genă numită A673T - cei care o exprimă sunt de patru ori mai puțin predispuși decât populația generală să dezvolte boala Alzheimer. În acest nou efort, cercetătorii au analizat posibilitatea de a edita celulele creierului uman pentru a oferi oamenilor varianta genică A673T și, astfel, să-și reducă riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Echipa a menționat că mutația A673T diferă de cea înrudită la cei care nu o exprimă printr-o singură literă ADN, sugerând că ar putea fi relativ ușor de adăugat mutația. Apoi au încercat să editeze celulele creierului folosind o tehnică CRISPR. Și, în timp ce această încercare s-a dovedit relativ reușită, alte aspecte ale tehnicii i-au determinat pe cercetători să încerce o altă editare. Această tehnică relativ nouă permite conversia directă a unei litere de bază în alta. Folosind această tehnică, cercetătorii au descoperit că au fost capabili să editeze aproximativ 40% din celulele creierului in vitro. Ei observă că o astfel de cantitate probabil nu este suficient de mare pentru a preveni acumularea de beta-amiloid și, prin urmare, nu este suficientă pentru a încetini apariția bolii Alzheimer. Dar mai multe cercetări ar putea duce la rezultate mai bune.
Cercetătorii observă, de asemenea, că o astfel de modificare a celulelor creierului la oameni ar necesita un diagnostic precoce, deoarece până la sapariția imptomelor, ar putea fi prea târziu să se efectueze editarea genelor pentru a preveni acumularea de beta-amiloid. Ei observă că eforturile viitoare ar putea implica schimbarea ADN-ului doar a celor care sunt considerați expuși riscului de a dezvolta boala în timp ce sunt încă tineri.
Studiul poate fi gpsit AICI.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.