Viteza de mers a persoanelor cu vârsta de 45 de ani, fără a alerga, poate fi folosită ca un marker al vârstei creierului și corpului, spun cercetătorii. Ei au constatat că cei care se deplasează mai lent au „îmbătrânit accelerat” pe o scară de 19 măsuri concepute de cercetători, iar plămânii, dinții și sistemele imunitare au avut tendința să fie într-o formă mai proastă decât la persoanele care au mersul mai rapid.
"Lucrul care este într-adevăr izbitor este că se înregistrează la persoanele în vârstă de 45 de ani, nu la pacienții geriatri care sunt de obicei evaluați cu astfel de măsuri", a declarat cercetătorul principal Line J.H. Rasmussen, cercetător post-doctoral în departamentul de psihologie și neuroștiință al Universității Duke.
La fel de frapant este faptul testele neurocognitive pe care acești indivizi le-au făcut în copilărie ar putea prezice dacă vor avea mersul mai lent la 45 de ani.
La vârsta de 3 ani, scorurile lor IQ, înțelegerea limbajului, toleranța la frustrare, abilitățile motorii și controlul emoțional au prezis viteza de mers la 45 de ani.
"Medicii știu că cei care au mersul mai lent după 70 de ani, de obicei suntcei care vor muri mai devreme decât cei care merg mai repede, la aceeași vârstă", a declarat autorul principal Terrie E. Moffitt, profesorul de psihologie al Universității Nannerl O. Keohane, de la Universitatea Duke, și profesor de dezvoltare socială la King's College London. „Dar acest studiu a acoperit perioada de la vârsta preșcolară până la viața mijlocie și a descoperit că o plimbare lentă este un semn semn cu zeci de ani înainte de bătrânețe”.
Datele provin dintr-un studiu pe termen lung pe aproape 1.000 de persoane care s-au născut pe parcursul unui singur an la Dunedin, Noua Zeelandă. Cei 904 de participanți la studiul actual au fost testați, chestionați și urmăriți întreaga viață, dar în mare parte, din aprilie 2017 până în aprilie 2019, la 45 de ani.
Studiul a apărut pe 11 octombrie în JAMA Network Open.
Examenele RMN din ultima lor evaluare au arătat că cei care se orientează mai lent tind să aibă un volum total mai mic al creierului, o grosime medie inferioară a corticalului, o suprafață a creierului mai mică și o incidență mai mare a „hiperintensităților”, „leziuni mici” asociate cu boala creierului mic. Pe scurt, creierul lor apărea ceva mai bătrân.
Este posibil ca cei care au meersul mai lent să și arate mai în vârstă. Viteza de mers a fost folosită de mult timp ca măsură a sănătății și a îmbătrânirii la pacienții geriatri, dar ceea ce este nou în acest studiu este relativitatea tinereții acestor subiecți de studiu și capacitatea de a vedea cum se potrivește viteza de mers cu măsurile de sănătate pe care studiul le-a colectat în timpul vieții lor.
"Este păcat că nu avem viteza de mers și imaginea creierului pentru ei ca și copii", a spus Rasmussen. (RMN-ul a fost inventat când aveau cinci ani, dar nu a fost utilizat la copii, decât mulți ani după).
Unele dintre diferențele de sănătate și cunoaștere pot fi legate de alegerile pentru stilul de viață pe care acești indivizi le-au făcut. Dar studiul sugerează, de asemenea, că există deja semne în viața timpurie a celor care ar deveni cei mai lenți la mers, a spus Rasmussen. „Este posibil să avem aici o șansă să vedem cine va face alegeri mai bune pentru sănătate în viața ulterioară”.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.