Cercetătorii de la Yale School of Medicine au făcut un pas decisiv spre înțelegerea mecanismului prin care boala Parkinson progresează.

Un studiu intitulat mGluR4–NPDC1 complex mediates α-synuclein fibril-induced neurodegeneration, publicat în jurnalul Nature Communications identifică două proteine specifice de pe suprafața neuronilor care facilitează răspândirea afecțiunii.

Această descoperire deschide calea către terapii noi, capabile să încetinească sau chiar să oprească evoluția acestei boli neurodegenerative.

Proteina α-sinucleina și rolul său distructiv

Boala Parkinson se caracterizează prin deteriorarea progresivă a neuronilor responsabili de mișcare. Elementul central al acestui proces este acumularea de α-sinucleină, o proteină care se pliază greșit și devine toxică. Odată ce un neuron moare, el eliberează aceste proteine defecte, care pătrund în celulele sănătoase vecine și propagă boala.

Până în prezent, modul exact prin care α-sinucleina traversează bariera dintre celule a rămas un mister pentru comunitatea științifică. Înțelegerea acestui mecanism molecular este esențială pentru a bloca avansul simptomelor motorii, precum tremorul sau pierderea echilibrului.

Descoperirea receptorilor mGluR4 și NPDC1

Echipa condusă de Dr. Stephen Strittmatter a analizat peste 4.400 de grupuri de celule pentru a observa interacțiunea lor cu proteina misfoldată. Rezultatele au indicat 16 proteine de suprafață capabile să se lege de α-sinucleină.

Printre acestea, două proteine găsite în neuronii dopaminergici din substantia nigra, zona creierului cea mai afectată de Parkinson, au atras atenția cercetătorilor: mGluR4 și NPDC1.

Studiul demonstrează că acești doi receptori funcționează ca niște "porți de intrare". Ei captează α-sinucleina din spațiul extracelular și o transportă în interiorul neuronilor sănătoși, declanșând un efect de domino patologic.

Experimentele pe șoareci confirmă ipoteza

Pentru a valida descoperirea, oamenii de știință au utilizat modele de laborator modificate genetic. Iată principalele concluzii ale experimentelor:

• Șoarecii cu funcții normale au dezvoltat simptome de Parkinson după introducerea proteinei α-sinucleină.
• Șoarecii fără proteinele mGluR4 sau NPDC1 au prezentat o rezistență crescută. În cazul lor, acumularea de proteine toxice a fost mult mai redusă.
• Eliminarea acestor gene a scăzut riscul de deces și a încetinit degradarea funcțiilor motorii.

Aceste date sugerează că blocarea celor două proteine de suprafață poate proteja neuronii împotriva "infecției" cu proteine pliate greșit.

O nouă eră pentru tratamentul bolii Parkinson

În prezent, terapiile disponibile pentru Parkinson se concentrează pe gestionarea simptomelor și nu pe stoparea cauzei de bază. Noua cercetare schimbă paradigma: prin țintirea directă a modului de răspândire a α-sinucleinei, medicina poate trece de la tratament paliativ la cel curativ sau preventiv.

Dr. Strittmatter subliniază urgența acestor studii în contextul unei populații globale care îmbătrânește accelerat. Identificarea acestui mecanism de transport reprezintă un punct de cotitură care ar putea reduce povara socială și medicală a bolilor neurodegenerative în deceniile următoare.