Demență, medicamente. „Prevenirea demenței devine tot mai mult un domeniu de interes", susține medicul Jens Bohlken de la Institutul de Medicină Socială, Sănătate Ocupațională și Sănătate Publică (ISAP) din cadrul Facultății de Medicină a Universității din Leipzig, Germania, citat de sciencedaily.com.
În cercetare s-a folosit o vastă bază de date care a inclus prescripții de medicamente, diagnostice și date medicale și demografice de bază obținute direct și în format anonim din sistemele informatice utilizate în practicile medicilor de familie și specialiștilor.
Cercetarea a mai cuprins și pacienți cu valori ale tensiunii arteriale documentate și un diagnostic inițial de demență de toate cauzele în 739 de practici generale în Germania, între ianuarie 2013 și decembrie 2017 (data indexului). La studiu au participat vârstnici ce aveau 60 de ani în decembrie 2017, monitorizați cu cel puțin 12 luni înainte de luna amintită și cu diagnostic de hipertensiune arterială înainte de decembrie 2017.
Cercetătorii au testat pe 12.405 de pacienți cu demență și 12.405 pacienți fără demență – cu vârsta medie de 80,6 ani; 61,3% au fost femei – felul în care reacționează corpul la folosirea unor medicamente antihipertensive precum: diuretice, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și blocante ale receptorilor angiotensinei II.
Rezultatele au arătat că utilizarea acestor medicamente au scăzut incidența demenței. „Numai terapia antihipertensivă singură nu poate garanta că demența nu va apărea niciodată. (...) Cu toate acestea, aceste constatări evidențiază importanța prescrierii medicamentelor antihipertensive în contextul de prevenire a declinului cognitiv asociat hipertensiunii", a apreciat medicul Karel Kostev, corespondent la Departamentul de Epidemiologie al IQVIA (Germania).
Autorii studiului menționează că e nevoie de studii suplimentare ca să se obțină o mai bună înțelegere a medicamentelor asociate cu un risc scăzut de demență, dar și pentru a lua în calcul o serie de factori ca fumatul, activitatea fizică, educația, locul de muncă.
Studiul va fi publicat în următoarea ediție a Jurnalului Bolilor Alzheimer. Poate fi găsit AICI.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.