Demență, boala Alzheimer. 13 obiceiuri care ne îmbolnăvesc

Angela Sabău / 16 mai 2019 / 20:09
Demența și boala Alzheimer sunt favorizate de unele obiceiuri
Demența și boala Alzheimer sunt favorizate de unele obiceiuri

Demența și boala Alzheimer sunt cercetate de ani de zile, iar oamenii de știință au reușit să le asocieze cu o serie de factori. Printre aceștia au enumerat 13 obiceiuri pe care mulți dintre noi le recunoaștem.

Toți avem obiceiuri proaste, dar unele dintre aceste sunt periculoase pentru creier. Demență sau Alzheimer sunt afecțiuni care se pot instala mai cu semaă în cazul perosanelor care au aceste 13 obiceiuri proste, potrivit medicinenet.com.

Somnul insuficient. Cercetătorii spun că persoanele care nu dorm destul sunt mai susceptibile de a avea demență și Alzheimer. Lipsa somnului la adulții mai în vârstă crește riscul de somnolență excesivă în timpul zilei, depresie și probleme de atenție și de memorie.

Persoanele care au probleme cu adormirea noaptea ar trebui să evite cofeina, alcoolul și să se uite la televizor sau să utilizeze calculatorul seara.

Izolarea socială. Oamenii sunt ființe sociale. Avem nevoie de contact uman pentru a supraviețui și a prospera. Este, de asemenea, vital pentru o funcție sănătoasă a creierului. Izolarea socială și singurătate sunt factori de risc pentru performanțele cognitive mai slabe, depresia și declinul cognitiv mai rapid. Oamenii care au prieteni, chiar și câțiva prieteni apropiați, sunt mai puțin susceptibili de a dezvolta boala Alzheimer și declinul creierului. Ei sunt, de asemenea, mai fericiți și mai productivi.

Alimentația nesănătoasă. Oamenii de știință au descoperit că prin consumarea anumitor alimente și evitarea altora, se favorizează sănătatea creierului. Pentru a stimula sănătatea creierului, limitați consumul de brânză, unt, margarină și prajeli și fast-food la cel mult o porție pe săptămână. Carnea roșie favorizează inflamația, ceea ce este rău pentru creier. Rezultatele studiilor neurostiinței reomandă mai puțin de 4 porții de carne roșie pe săptămână.

De asemenea, zahărul și produsele de patiserie nu sunt bune pentru creier. Limitați consumul acestora la mai puțin de 5 porții pe săptămână. În schimb, consumaț legume cu frunze verzi, bogate in antioxidanti și grăsimi benefice care vă protejează creierul.

Muzica ascultată tare. Pierderea auzului este legată de problemele creierului, inclusiv contracția creierului și riscul crescut de boală Alzheimer. Creierul este posibil să trebuiască să muncească mai mult pentru a procesa ceea ce se spune și nu poate stoca ceea ce a fost auzit în memorie.

Sedentarismul. Inactivitatea fizică este legată de un risc mai mare de demență. De asemenea, crește riscul de hipertensiune arterială, diabet și boli de inimă, toate fiind legate de boala Alzheimer. Nu trebuie să exagerați. Grădinaritul sau mersul pe jos timp de cel puțin 30 de minute, de cel puțin 3 ori pe săptămână, este suficient pentru a reduce riscul de demență și alte afecțiuni cronice. Plimbarea este una dintre cele mai eficiente și mai simple tipuri de exerciții pe care le puteți face.

Activitatea fizică îmbunătățește neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a forma noi conexiuni, reduce stresul, crește distribuția oxigenului la nivelul mușchilor și a creierului.

Fumatul. Fumătorii au un risc crescut de demență, inclusiv boala Alzheimer. Fumatul face creierul să scadă și provoacă pierderea memoriei. Dăunează vaselor de sânge și vă pune la risc de diabet, boli de inimă, tensiunea arterială ridicată și accidentul vascular cerebral.

Spraalimentarea. Mâncatul și consumul prea multor calorii sunt asociate cu un risc crescut de tulburări cognitive și demență. Supraalimentarea duce la creșterea în greutate și la obezitate, care contribuie la diabet, boli de inimă și hipertensiune arterială. Toate aceste condiții cresc riscul afecțiunilor cerebrale și a bolii Alzheimer.

Insuficientă lumină solară. Cercetătorii au descoperit că avem nevoie de lumină naturală pentru funcția optimă a creierului și pentru a combate depresia. Este necesară, de asemenea, o expunere adecvată la soare pentru a vă menține nivelurile adecvate de vitamină D, necesară pentru oase sănătoase și pentru a stimula starea de spirit. Expunerea la soare modifică nivelele neurotransmițătorului, serotoninei și hormonului, melatonina.

Deshidratarea vă afectează creierul și contribuie la disfuncții cognitive. Persoanele deshidratate au dificultăți în ceea ce privește funcția executivă, procese cognitive de care aveți nevoie pentru a controla comportamentul. Deshidratarea afectează negativ capacitatea de concentrare și crește timpul de reacție pentru sarcinile motorii. Consumați o mulțime de fluide și înlocuiți electroliții pierduți în sezonul cald sau când faceți exerciții fizice. Când simțiți sete, sunteți deja deshidratați. Urina trebuie să aibă o culoare galben pal. Dacă este mai întunecată, probabil că sunteți deshidratat. Dacă este prea clară, este posibil să luați prea multe lichide.

Prea mult zahăr. Consumul unei diete bogate în zahăr afectează funcția creierului prin modificarea nivelurilor bacteriilor benefice din intestin. Un studiu a constatat că șoarecii care au consumat o dietă bogată în zaharoză au avut dificultăți în ceea ce privește memoria spațială și flexibilitatea cognitivă. Zahărul hrănește bacterii dăunătoare, care sunt asociate cu o scădere a flexibilității cognitive. Consumul de zahăr este, de asemenea, asociat cu scăderea nivelului de populație de Bacteroizi (Bacteroides spp), care, atunci când este redusă, inhibă și funcția intestinului.

Leziuni repetate la nivelul capului în timpul jocului de contact sau a activității fizice este asociată cu leziuni cerebrale traumatice, care sporesc riscul de probleme cognitive, tulburări de dispoziție, dureri de cap, probleme de vorbire și comportament agresiv. Participarea la sporturile de contact precum fotbalul, baseball-ul, softball-ul și baschetul contribuie în fiecare an la apariția unor leziuni la nivelul capului în SUA.

Mediul poluat. Un studiu a constatat că persoanele care locuiau în apropierea drumurilor sau autostrăzilor cu trafic intens au avut o incidență mai mare a demenței. Fiind expuse la poluarea cauzată de autoturisme, aceasta poate afecta negativ funcția cognitivă.

Prea multă sare. Tensiunea arterială crescută este asociată cu un risc mai mare de deficiențe cognitive și de accident vascular cerebral. Numărul sistolic, care reprezintă tensiunea arterială atunci când inima se contractă, pare a fi mai importantă pentru riscul ulterior de declin cognitiv decât numărul diastolic. Acesta din urmă reprezintă tensiunea arterială atunci când inima este în repaus, între bătăi.

Evitați alimentele sărate, nu adăugați sare la alimente și monitorizați-vă tensiunea arterială.

 

Articole Recomandate
Comentarii
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.84